Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu (16 noiembrie 1816, Bistrița – 12 octombrie 1863, Brașov) a fost poet, publicist și revoluționar român din Transilvania. Născut într-o familie modestă, a studiat teologia și filozofia la Blaj, unde l-a cunoscut pe George Barițiu — prietenie care i-a marcat viața. La recomandarea lui Barițiu, s-a stabilit la Brașov în 1838 ca profesor și a început să colaboreze la Gazeta de Transilvania și la Foaie pentru minte, inimă și literatură. Tot la Brașov și-a întemeiat familia, căsătorindu-se cu Suzana Greceanu. A fost printre conducătorii Revoluției de la 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de pe Câmpia Libertății de la Blaj. În iunie 1848 a publicat în Foaie pentru minte, inimă și literatură poemul Un răsunet — scris pe melodia unui vechi cântec, „Din sânul maicii mele" — pe care Nicolae Bălcescu l-a numit „Marseilleza românilor". Devenit cunoscut sub primul vers, „Deșteaptă-te, române!", poemul este, din 1990, imnul național al României. După revoluție a lucrat o vreme ca traducător la Sibiu. Și-a adunat poeziile într-un volum în 1862, dar ultimii ani i-au fost umbriți de boală și sărăcie. A murit la Brașov în noaptea de 11 spre 12 octombrie 1863.

Evenimente
Cărți

Castelului 38 - Casa lui Andrei Mureșanu

Autori asociati: Andrei Mureșanu

Curent/Gen literar: Pașoptism

 

În casa de la numărul 38 de pe strada Castelului — o clădire de secol XIX, sub Tâmpa — și-a trăit ultimii ani Andrei Mureșanu (1816–1863), autorul versurilor imnului național „Deșteaptă-te, române!". Venit la Brașov în 1838 ca institutor la școala românească din Șchei, Mureșanu a scris aici, în 1848, poemul Un răsunet, publicat în iulie același an în Foaie pentru minte, inimă și literatură și devenit marșul revoluției pașoptiste. Ultimii săi ani au fost marcați de boală și sărăcie: pensionat în 1861 cu o sumă insuficientă, sprijinit de apeluri publice în Gazeta Transilvaniei. A murit la Brașov în 1863.

Muzeul Casa Mureșenilor Vezi loc