Primăria Municipiului București
Primăria Municipiului București (PMB) este autoritatea locală responsabilă cu administrarea capitalei României, București. București este singurul municipiu care nu face parte dintr-un județ, ci are aceleași puteri ca și oricărui consiliu județean din țară.
În timpul primarului Nicolae Filipescu, în perioada 1895 - 1896, s-a organizat un concurs pentru ridicarea unui Palat al Primăriei, câștigat de arhitectul Ion Mincu. Proiectul a fost reluat în 1899 de primarul Barbu Ștefănescu Delavrancea, dar nu a fost finalizat. Un nou proiect a fost întocmit de arhitectul Petre Antonescu în 1913, însă izbucnirea Primului Război Mondial a împiedicat realizarea acestuia. Un alt proiect al aceluiași arhitect a fost ales în 1935 - 1936, dar Al Doilea Război Mondial a amânat din nou construcția.
În 1948, fostul sediu al Ministerului Lucrărilor Publice, proiectat de Petre Antonescu, a devenit sediul Primăriei Generale a Capitalei, unde a funcționat până în martie 2010, când au început renovările. Din decembrie 2016, primăria își desfășoară activitatea în această clădire renovată.
Sursa: Wikipedia RO
Stere merge la Primărie să ceară autorizație pentru băcănie
Groapa, 1957
Perioada: Roman Postbelic
Tip de loc: Instituție
Sfătuit de fostul lui „jupân”, Vasiliu, Stere se hotărăște să își extindă afacerea care era doar cârciumă cu băuturi alcoolice și loc de popas, la prăvălie cu vânzare de alimente pentru care era nevoie de o autorizație suplimentară. La momentul respectiv clădirea actualei Primării se ridicase deja, deși nu e în totalitate limpede dacă Stere ajunge chiar în locația de pe Bd Elisabeta, însă experiența lui în obținerea autorizației are o amprentă aproape atemporală cu Stere așteptând interminabil pe holuri, plimbat de la un ghișeu la altul și sfârșind prin a-și rezolva problema aproape întamplător, dând peste un funcționar mai cooperant și evident, cu o șpagă.
„A doua zi era la primărie. Clădirea cenuşie, înaltă, cu geamuri largi şi posomorite se vedea încă de departe, peste podul de piatră al Dâmboviţei. Scările erau pline de oameni, urcând şi coborând grăbiţi, vorbind tare. Intră pe coridoarele lungi şi reci şi se pierdu în acel du-te-vino. Greşi scările şi uşile, deşi nu venea prima oară pe aici. Mulţimea îl aruncă de colo-colo. [...] Omul de serviciu îl trimise de la Ana la Caiafa, şi el ameţi de atâta gălăgie, numărând treptele. Odăile în care intra erau pline de dosare şi aerul cenuşiu şi stătut mirosea a tutun prost şi a hârtie veche. Deasupra birourilor scrijelate, nevopsite, ardea un bec galben. Lumina de afară părea şi mai ştearsă. Aşteptă în câteva locuri la uşă. Funcţionarii aveau feţe încordate, ochelari mari, legaţi cu şireturi şi mânecuţe de satin lucios până la coate.
[...]
Se apropia prânzul, şi el tot lângă praguri. Îl dureau picioarele stând rezemat de ziduri. In cele din urmă, se apropie de o masă plină cu hârtii. „Cu ruşinea nu faci treabă în viaţa asta” îşi zise.
- Nu vă supăraţi, se adresă unuia cu ochelari, aş vrea să scot o autorizaţie...
Omul din faţă ridicase privirile, mai scrisese ceva la repezeală într-un registru şi mormăise:
- Ce fel de autorizaţie?
- Sunt negustor şi vând numai băuturi, aş vrea să deschid şi băcănie dacă se poate.
Funcţionarul îl cântări repede câte parale face şi se ridică:
- Cum nu? Se face, se face!... - Da?
- Dacă te servesc eu!? îmi dai voie: Iliescu, arhivar... Şi când îţi trebuie?
- Păi, cât mai repede..
Celălalt îşi frecase palmele pătate de cerneală şi râsese.
- De, se face, dar trebuie să mişti din urechi. Şi făcu un semn din degetele uscate.
- Mişc! Cum să nu, numai să scap!
Pentru atâta lucru pierduse o dimineaţă întreagă! Parcă nu ştia el cum se trăieşte, cum să nu ştie...
- Bine, atunci scrie dumneata colea o cerere cum ţi-oi spune eu şi las-o aici. Se face, se face...
L-a ascultat, a scris, a mai dat pe acolo, la o săptămână avea patalamaua.”
Groapa, 1957
Curent/Gen literar: Naturalism
Groapa (1957), roman scris de Eugen Barbu, este o scriere de tip naturalist care redă viața într-o mahala a Bucureștiului interbelic, în jurul unor foste gropi de gunoaie și de exploatare a argilei. Acțiunea urmărește povestea locuitorilor marginaliz...
Vezi carte