Paul Miron

„Aici stă farmecul (profunzimea) teatrului lui Paul Miron: farsa lui nu e tragică precum la marii dramaturgi ai secolului al XX-lea, personajele sale nu sunt eroi ai absenţei. Sacrul rămâne, sfinţenia rămâne, magia ar putea exista. Paul Miron e un mistic care îşi camuflează opţiunile cu înţelepciunea celui care a citit cu atenţie dar şi cu sfială cărţile sfinte.
Memorialistica lui Paul Miron are capcanele ei. Am citat cu altă ocazie paginile despre călătoria patriarhului Justinian prin R.F.G., ar mai trebui adăugate confesiunile privind începutul relaţiei cu teologii din România – cu ţara socialistă:
«Nu toate legăturile mele cu cei trei patriarhi care s-au succedat, Justinian, Justin şi Teoctist, au strălucit. Eu am rămas fidel preotului Marina, cel ce a urcat din livezile oltene, sus, până la aurul tronului patriarhal.
Cu Justinian am colaborat după ce el m-a asigurat că vom putea lucra nestingheriţi împreună. În general, lucrurile mai delicate le tranşam în grădina de pe dealul Mitropoliei, niciodată în biroul său sau la masă.»”

Cassian Maria Spiridon, poet și lider actual al revistei „Convorbiri literare”, a avut un rol activ în evenimentele revoluționare de la Iași din decembrie 1989:

„«Poetica suferinţei, a absenţei şi a neantului – pe care o propovăduieşte Cassian Maria Spiridon nu e întru totul lipsită de o aură mistică, poetul năzuind, nu arareori, să-şi organizeze meditaţia din perspectiva unei retorici a rugăciunii în care păcatul şi expierea, damnarea şi resurecţia să se afle îngemănate. Alături de acest elan spiritualist ascensional... poetul ne propune şi un alt scenariu, de astă dată descendent, declinant, care mizează pe imersiunea în visceral şi organic” (Iulian Boldea, Sub zodia nopţii. Metamorfozele textului, 1996).»
[...]
Paul Miron şi-a editat corespondenţa cu Horia Stamatu (Editura „Jurnalul literar”, Bucureşti, 2007), şi ea plină de supărări mari, dar a blindat-o cu numeroase mărturisiri, subsoluri, comentarii nelipsite de umor. Cassian Maria Spiridon îşi lasă cititorul să trăiască comedia literaturii. Fiindcă volumul al XII-lea al Atitudinilor se încheie cu mărturii despre istoria trăită de autor – de istoria-cea-adevărată. Revoluţia română din decembrie 1989 ar fi început la Iaşi, iar printre cei care ar fi fost în fruntea ei – în fruntea Frontului Popular Român – se afla şi Cassian Maria Spiridon. Mitingul a fost împiedicat, iar a doua zi au urmat arestările. Şi ne spune autorul: după Vasile Vicol, au urmat: Ştefan Prutianu, Vasile Odobescu, Ionel Săcăleanu, Aurel Ştefanachi, Cassian Maria Spiridon... 
Cassian Maria Spiridon, azi lider de seamă al scrisului moldav”