Roman de secol 19

La intersecția străzilor Fântânii (azi General Berthelot) cu Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei) se afla locul numit Cișmeaua Roșie unde a fost fondat primul teatru bucureștean, de către domnița Ralu Caragea. Tot aici se afla și Biserica Albă într-o zonă care la vremea respectivă se contura deja drept inima orașului în geografia urbană a începutului de secol 19. 

 

„Domnița Ralu clădi la Cișmeaua roşie o sală de bal. în care se adunau boierii şi cucoanele de petreceau nopțile cele lungi ale iernei.
[...]

În mahalaua numită în vechime Popa Dârvaş, iar acum Biserica Albă după Podul Mogoşoaiei, faţă‑n faţă cu casele cele mari ale Deşliului se afla pe timpul lui Caragea o piaţă, în mijlocul căreia clădise doamna Ralu o sală de club, care mai în urmă se prefăcu în teatru. Acest edificiu avea lungimea de optsprezece stânjeni, iar lățimea de nouă şi câteva palme; privit însă din punctul de vedere al stilului și al altor amănunte architectonice, nu prezinta nimic însemnător. Interiorul lui se compunea dintr-o sală de spectacol şi câteva camere situate la dreapta și la stânga salei. Într-una dintrânsele se ținea dulceți, rachiuri şi băuturi răcoritoare pentru trebuinţa publicului; iar în cea de a doua, şedea slugile boierilor pe timpul reprezentaţiunei. Sala teatrului propriu-zisă avea trei rânduri de loji tapetate cu postav roşu şi împodobite cu perdele de chembrică cu ciucuri albi. La dreapta era o soia imbrăcată cu catifea roşie pe care ședea Domnitorul, iar mijlocul sălii era acoperit cu laviţe căptuşite tot cu postav roşu. Scena se deosibea de restul sălii printr-o cortină pe care era desemnat Apollon ţinând o liră pe genunchi.”