Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

„[...] când mă gândesc la prima zi de facultate, o zi chiar impor­tantă, mi­e greu să­-mi amintesc detalii.
Aveam emoții. Mi­-am dorit foarte tare să intru, m-­am certat cu mama, care voia să dau la Arhitectură. M­-am impus, am intrat la buget, dar eram singura de la mine din clasă care mergea la Jurnalism.
Când am ajuns acolo, la deschidere, îl știam doar pe Alex, un fost coleg de generație, pe care l­-am urmat până la Jeg – legendara și răposata terasă din curtea complexului studențesc Leu din București, unde se adunau în anii 2000 studenți de la Jurnalism, Psihologie și Politehnică.
Noi, șase rătăciți din aceeași grupă, culeși de Alex după cine știe ce standarde, reuniți la aceeași masă pentru o cafea la doi lei. Eram patru fete și doi băieți, fiecare din alt colț al țării, fiecare cu altă muzică în mp3 player, uniți doar de sictirul specific vârstei față de orice în­semna profesori, bibliografie învechită și examene din teorie.
Nimeni nu era mai sictirit ca Răzvan.”