Mahalaua Cuțaridei
Groapa, 1957
Curent/Gen literar: Naturalism
Perioada: Roman Postbelic
Tag-uri: Antropologie , Marginal , Despre București
Pestriță, săracă, la periferia unui oraș în expansiune, mahalaua se țese în jurul unei gropi de gunoi la marginea căreia își duc viața cei mai săraci dintre cei mai săraci. În Groapa lui Eugen Barbu mahalaua e casa zidarilor, ceferiștilor, cârciumarilor și hoților deopotrivă. Numele și l-a luat de la inginerul arhitect Nicolae Cuțarida. Azi pe locul fostei gropi se află Parcul Cireșarii (Parcul Copilului).
„Se auziră cocoșii din mahalalele vecine. Dinspre câmpul pustiu și întins al Cuțaridei, mai răzbeau înjurăturile căruțașilor. Glodul răsuna sub copitele cailor. Într-o parte se deslușeau câteva străzi înguste cu case joase.”
Groapa, 1957
Curent/Gen literar: Naturalism
Groapa (1957), roman scris de Eugen Barbu, este o scriere de tip naturalist care redă viața într-o mahala a Bucureștiului interbelic, în jurul unor foste gropi de gunoaie și de exploatare a argilei. Acțiunea urmărește povestea locuitorilor marginaliz...
Vezi carte