Dimitrie Cantemir
Vezi un traseu literar
Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1674, Silișteni, Țara Românească – d. 21 august/1 septembrie 1723, Dmitrovka(d), gubernia Kiev(d), Imperiul Rus) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie – aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Iar Voltaire spunea despre Dimitrie Cantemir că „unea talentele vechilor greci, știința literelor și aceea a armelor”. Cantemir a realizat contribuții fundamentale la istoriografia românească și europeană: „Descriptio Moldaviae” (1716) – prima descriere completă a Moldovei, cu informații despre geografie, administrație, societate și cultură. „Hronicul vechimei a romano‑moldo‑vlahilor” – sinteză dedicată originii și continuității românilor. „Istoria Imperiului Otoman”– lucrare de referință în Europa, utilizată de istorici occidentali. Opera filosofică include tratate morale și cosmologice: „Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea” – dialog moral cu influențe orientale și creștine. „Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago” – text filosofic de inspirație neoplatonică. Cantemir este autorul „Istoriei ieroglifice”, primul roman alegoric din literatura română, satiră politică în cheie simbolică. Sursa: Wikipedia RO
Miron Costin, un model de erudiție pentru Dimitrie Cantemir
Geografia literară a României, 2023
Autori asociati: Miron Costin , Dimitrie Cantemir
„DIMITRIE CANTEMIR ŞI HOTARELE PRESCRISE ALE CUNOAŞTERII OMENEŞTI
În planul Geografiei literare a României schiţat la începutul mileniului al treilea, în sumar nu apărea numele lui Dimitrie Cantemir, ne întrebăm şi azi de ce. Îşi trăieşte Dimitrie Cantemir „sentimentul abisal al culturii”? Opera sa? Personaj uriaş, n-avea cum să fie decât legat strâns de timpul său. De Europa noastră. Din cei 50 de ani neîmpliniți ai vieții sale, Cantemir a petrecut peste 30 în străinătate, în Turcia și Rusia. De ce? A continuat să scrie şi să gândească româneşte? E, cu adevărat, „al Moldovei”? Înainte de a fi „al Moldovei”, cei care au definit, prin opera lor, „geografia literară a României”, omagiază personalitatea cărturarului: „S-ar părea că în Moldova şi dintre moldoveni un singur om este preţuit cu adevărat ca un autentic om de cultură de către Cantemir. Ne referim la Miron Costin. Acesta a lăsat moştenire ţării sale o însemnată operă care putea servi de imbold şi chiar de model unei alte opere, menite să o completeze, să o perfecţioneze. Dimitrie Cantemir a cunoscut de tânăr această operă a lui Miron Costin, a învăţat multe din ea, şi anume trăsături ale cugetării filozofice a lui Miron Costin le regăsim la Cantemir. De altfel Miron Costin fusese una dintre personalităţile cele mai de vază la curtea lui Constantin – vodă, tatăl principelui filozof, şi jucase la acea curte un rol de prim plan, ca mare boier, posesor al uneia dintre cele mai mari averi din Moldova, dar şi ca om învăţat, purtat prin lume şi bun la sfat. Fără îndoială că acest personaj ilustru de la curtea din Iaşi s-a bucurat în ochii lui Dimitrie Cantemir copil de un prestigiu care nu a dispărut apoi niciodată din amintirea sa” (Dan Bădărău, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei, Bucureşti, 1964).”
Iași Vezi loc