Miron Costin
Vezi un traseu literar
Miron Costin (n. 30 martie 1633 – d. decembrie 1691) a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean. Format intelectual în mediul cultural polonez, unde a studiat la colegiul iezuit din Bar, a dobândit o vastă cultură umanistă, fiind cunoscător al limbilor clasice și al istoriei universale. Pe parcursul carierei sale politice, a ocupat ranguri înalte, culminând cu cel de mare logofăt, și a îndeplinit misiuni diplomatice cruciale în Polonia și la Poarta Otomană. Opera sa de căpătâi, Letopisețul Țărâi Moldovei de la Aron Vodă încoace, continuă lucrarea lui Grigore Ureche și introduce în cultura noastră un stil literar mult mai matur și aplecat spre detaliu. Costin este, de asemenea, autorul poemului filosofic Viiața lumii și al unor scrieri prin care a demonstrat străinilor originea latină a poporului român. A sfârșit tragic în 1691, fiind decapitat din ordinul lui Constantin Cantemir în urma unor intrigi politice, deși era nevinovat. Sursa: Wikipedia RO
Miron Costin, un model de erudiție pentru Dimitrie Cantemir
Geografia literară a României, 2023
Autori asociati: Miron Costin , Dimitrie Cantemir
„DIMITRIE CANTEMIR ŞI HOTARELE PRESCRISE ALE CUNOAŞTERII OMENEŞTI
În planul Geografiei literare a României schiţat la începutul mileniului al treilea, în sumar nu apărea numele lui Dimitrie Cantemir, ne întrebăm şi azi de ce. Îşi trăieşte Dimitrie Cantemir „sentimentul abisal al culturii”? Opera sa? Personaj uriaş, n-avea cum să fie decât legat strâns de timpul său. De Europa noastră. Din cei 50 de ani neîmpliniți ai vieții sale, Cantemir a petrecut peste 30 în străinătate, în Turcia și Rusia. De ce? A continuat să scrie şi să gândească româneşte? E, cu adevărat, „al Moldovei”? Înainte de a fi „al Moldovei”, cei care au definit, prin opera lor, „geografia literară a României”, omagiază personalitatea cărturarului: „S-ar părea că în Moldova şi dintre moldoveni un singur om este preţuit cu adevărat ca un autentic om de cultură de către Cantemir. Ne referim la Miron Costin. Acesta a lăsat moştenire ţării sale o însemnată operă care putea servi de imbold şi chiar de model unei alte opere, menite să o completeze, să o perfecţioneze. Dimitrie Cantemir a cunoscut de tânăr această operă a lui Miron Costin, a învăţat multe din ea, şi anume trăsături ale cugetării filozofice a lui Miron Costin le regăsim la Cantemir. De altfel Miron Costin fusese una dintre personalităţile cele mai de vază la curtea lui Constantin – vodă, tatăl principelui filozof, şi jucase la acea curte un rol de prim plan, ca mare boier, posesor al uneia dintre cele mai mari averi din Moldova, dar şi ca om învăţat, purtat prin lume şi bun la sfat. Fără îndoială că acest personaj ilustru de la curtea din Iaşi s-a bucurat în ochii lui Dimitrie Cantemir copil de un prestigiu care nu a dispărut apoi niciodată din amintirea sa” (Dan Bădărău, Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei, Bucureşti, 1964).”
Iași Vezi loc