Gheorghe Brăescu
Vezi un traseu literar
Gheorghe Brăescu (n. 30 ianuarie 1871, Iași - d. 15 martie 1949, București) a fost un militar, memorialist, prozator, romancier și comediograf român, participant activ al cenaclului artistic Sburătorul al lui Eugen Lovinescu. Și-a făcut debutul în activitatea publicistică cu lucrarea „Educația socială a națiunii armate” (București, 1914) iar literar a debutat în anul 1918 cu volumul de nuvele și schițe „Vine doamna și domnul general” (retras din librării din cauza greșelilor de tipar). A mai publicat și Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele, volume în care a surprins cu umor și spirit de observație automatismele vieții militare din România antebelică, creând o tipologie umană mult mai variată decât la autorii anteriori. Este de asemenea autor de romane și de piese de teatru, mult inferioare schițelor. A frecventat cenaclul lui Eugen Lovinescu, care era convins că schițele sale umoristice le depășesc în valoare pe cele ale lui Ion Luca Caragiale, și publică schițe în Sburătorul. A publicat, între altele, și în Adevărul literar și artistic, Viața literară, Bilete de papagal, Revista Fundațiilor Regale, Viața românească, România literară, Rampa, Luceafărul, Cugetul românesc. Sursa: Wikipedia RO
Maiorul Popescu suferă de mahmureală
Unde stă norocul, 1989
Curent/Gen literar: Ficțiune istorică , Proză scurtă , Realism
„A doua zi, după o drujbă straşnică în crâşmuliţa «La doi flăcăi» din Tătăraşi, cu dame ce mâncaseră usturoi, şi după o bacara prelungită cu cărţi undelemnite, maiorul Popescu, abia adormit, tresări cu capul greu, biruit frăţeşte de somn şi sentimentul datoriei.”
Fosta cârciumă „La doi băieți” Vezi loc
Curent/Gen literar: Ficțiune istorică , Proză scurtă , Realism
Volumul „Unde stă norocul – schițe și povestiri” de Gh. Brăescu, apărut la editura Minerva, oferă cititorului o incursiune fermecătoare în spațiul rural românesc de la începutul secolului XX. Cartea adună o serie de texte scurte, schițe și povestiri,...
Vezi carte