Fostul Stadion O.N.E.F. (Republicii)
Deschide în Google Maps

Fostul Stadion O.N.E.F. (Republicii)

Stadion Bucuresti

Stadionul Republicii (numit și Stadionul O.N.E.F. sau Stadionul A.N.E.F.) a fost un stadion multifuncțional din București, România, amplasat în apropiere de clădirea actuală a Palatului Parlamentului.
Stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României și cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeților cu scorul de 35-3. Stadionul O.N.E.F. (Oficiul Național de Educație Fizică, mai târziu A.N.E.F. - Academia Națională de Educație Fizică) a fost modificat în anii 1933-39 de Horia Creangă, unul dintre cei mai vestiți arhitecți ai vremii, și a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj. În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit și redat în folosință, sub numele Stadionul Republicii, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediții a Campionatelor Internaționale de Atletism ale Republicii Populare Române. Inițial, stadionul avea 28.000 de locuri, dar după reconstruire a fost îmbunătățit de mai multe ori, ajungând la o capacitate de peste 40.000 de locuri. Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalație de nocturnă, după Stadionul Romcomit din București.

Sursa: Wikipedia RO / Foto: Stadionul Republicii la începutul anilor 1980

Evenimente
Cărți

Match-ul Venus-Juventus și gelozia lui Sebastian

Jurnal, 1935–1944, 2016 (reeditare)

Mihail Sebastian

Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografic

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Stadion

Tag-uri: Interbelic , Memorii

„Miercuri, 22 mai [1935]
Masă la Aristide Blank, cu Leni, Froda, d-na Blank, un tip pe care nu-l cunosc şi două tinere femei — una vieneză, brună şi urîţică, alta sud-americană, blondă, vorbind franţuzeşte cu un delicios accent anglo-saxon.
Cafelele şi coniacul pe o terasă, într-un fel de curte interioară, odihnitoare prin culori, prin vîntul care adia. Blank cabotin, Leni surprinzător de stingherită şi avînd totuşi gesturi de o simplicitate adorabilă. E extrem de timidă, spre uluirea mea. Pretinde că o intimidez eu.
(Ieri, la match-ul de foot-ball la O.N.E.F. a fost multă vreme încurcată, tăcută, „melancolică", dar a devenit brusc volubilă, expansivă şi aproape gălăgioasă cînd a venit în grupul nostru Ronea, de la Teatrul „Regina Maria" — cu care desigur s-a culcat pe vremuri. M-a înfuriat subita ei „mise à l'aise". Dar desigur nu ea strică — ci eu, mereu eu, prea complicat probabil şi în fond de neînţeles pentru ea, care a fost din prima clipă atît de simplă cu mine.)”

Peisaj de toamnă și un minut de tăcere pe stadion

Jurnal, 1935–1944, 2016 (reeditare)

Mihail Sebastian

Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografic

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Stadion

Tag-uri: Interbelic , Memorii

„Sîmbătă, 14 noiembrie [1936]
A fost poate una din ultimele zile magnifice de toamnă. M-am dus la O.N.E.F., la un match de foot-ball (Venus - C.F.R.), nu pentru match, ci pentru peisaj, pe care îl bănuiam dinainte strălucit. Nu m-am înşelat. O lumină obosită, pudrată, tandră — în depărtare o ceaţă uşoară, argintie, aburită, din care oraşul se desprindea ireal, ca într-o pînză de pictură, ca într-o fotografie reliefată. Şi cîte culori. Nu ştiam că sunt atîtea case roşii în Bucureşti. De acolo, de la O.N.E.F., se văd ca nişte construcţii de Baukasten. Şi pomii desfrunziţi, ieşind din ceaţă ca dintr-un abur pe care l-ar fi făcut propria lor respiraţie. Totul era de un desen foarte delicat, dar de o bogăţie de culori explozivă. Peluzele roşii, firmele de reclamă multicolore, iarba verde încă, tricourile pestriţe, negre, albe, albastre, o lume imensă, totul era ameţitor. La începutul reprizei a doua, arbitrul a fluierat un minut de tăcere, mi se pare pentru un jucător străin, mort de curînd. S-a făcut brusc o imensă tăcere — tăcerea a vreo 20 de mii de oameni. Se auzea doar din depărtare rumoarea oraşului.”

Jurnal, 1935–1944

Jurnal, 1935–1944, 2016 (reeditare)

Mihail Sebastian

Editura: Humanitas

Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografic

Capodoperă a literaturii-document interbelice şi una dintre cele mai tulburătoare şi mai limpezitoare panorame ale vieţii politice şi artistice din România primei jumătăţi a secolului XX, Jurnalul lui Mihail Sebastian — obligat de vânturi istorice ne...

Vezi carte