Moara lui Assan
Moara lui Assan, construită în 1853 de negustorii George Assan și Ion Martinovici, este prima moară cu aburi din România și un reper al patrimoniului industrial bucureștean, situată în zona Obor-Lizeanu. Utilajele au fost aduse de la Viena, iar fabrica s-a extins constant — în 1903, la jubileul de 50 de ani, s-a ridicat și un siloz de 41 de metri, cea mai înaltă clădire din București la acel moment. După naționalizarea din 1948, ultimul acționar, Vasile Assan, a fost arestat și ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției, familiei comunicându-i-se că s-a sinucis.
După 1990 a început o degradare sistematică: utilaje vândute la fier vechi, demolări ilegale în 2005, un incendiu major în mai 2008, prăbușirea acoperișului și a unui perete în ianuarie 2012 din cauza furturilor de materiale din structura de rezistență, încă un incendiu în iunie 2012 și o nouă prăbușire în februarie 2013. Deși este clasificată monument istoric de valoare națională, situl rămâne nesupravegheat, iar în 2024 terenul a fost împărțit în două loturi, unul fiind scos la vânzare. Sunt multiple încercări de salvare a Morii lui Assan.
Castelul
Obor, mon amour, 2021
Curent/Gen literar: Postmodernism , Liric
Perioada: Contemporan
Tag-uri: Literatură scrisă de femei , Poezie
ca s-ajungi la castel iei Mașina de Pâine
traversezi valea Irimicului
și-apoi din mers sari direct pe
Vaporul lui Assan
și navighezi așa cu el prin spatele blocurilor
(nu aruncați gunoi!)
până ajungi la Moara
lui Assan firește
înnegurat castel, tristă poveste
aici însă nu poți intra oricum
(accesul persoanelor neautorizate strict interzis!)
de strajă stă zid vechi de cărămidă în iederă îmbrăcat și falnici arbori puturoși păzesc fantastice ruine
când peste gard desiș de buruieni și bolovani te-mbie să-ți pierzi în ele suflet și viață și noroc
singure făpturile întunericului se-ncumetă în nopțile cu lună plină să treacă granița pe tărâmul damnat
fantomatic se strecoară
zâne decăzute
(lovely girls with naughty hobbies)
și lorzi blestemați
(no money, no dreams)
ale vieții rebuturi, prunci abandonați
se-alina cu toții-ntre zidurile morții
ca-n brațele mamei visează
și peste toți veghează
spectrul lui Assan.
„Altădată mândria Bucureștiului, vestita Moară a lui Assan a ajuns acum o ruină. Dintr-un superb monument istoric au mai rămas câteva ziduri dărăpănate ce stau să cadă. Locul este de multă vreme raiul hoților de fier vechi și de cărămizi, cărora nu le pasă că se poate produce un dezastru. Fosta fabrică de pâine de lângă Obor a fost distrusa de câteva incendii, apoi demontată bucată cu bucată, fără ca cineva să ia vreo măsură.” (Știrile ProTv)
Curent/Gen literar: Postmodernism , Liric
Ediție sonoră* în lectura autoarei *Edițiile sonore pot fi ascultate prin scanarea codului QR afișat pe ultima pagină a cărții (chiar și ca link). Linkul/codul facilitează accesul la mediul digital pe care e stocată arhiva audio. Nu se poate vinde c...
Vezi carte