Cimitirul bisericii „Sf. Treime” - Pe Tocile

„Pe vremea când tata-mare ajunsese, el, fiu de cioban, elev la cel mai important gimnaziu din Braşov-Kronstadt-Brasso, se păstra aici o tradiţie: în fiecare an, de 24 octombrie, mai precis în noaptea de dinainte, unul din băieţii de la Şaguna era ales, în cel mai desăvârşit secret, dar cu aprobarea tacită a profesorilor, să pună un buchet de flori la mormântul lui Andrei Mureşanu. Era o operaţiune primejdioasă. Soldaţi ai stăpânirii – Transilvania ţinea de Austro-Ungaria –, care ştiau tradiţia şi se temeau de orice manifestare prea vizibilă a românilor, păzeau intrarea la cimitirul bisericii Sfânta Treime de pe Tocile, din Şchei, unde se afla mormântul fostului revoluţionar, autorul poeziei Deşteaptă-te, românei Patrulau toată noaptea în jurul gardului de piatră al bisericii. Băiatul cu buchetul de flori şi panglică în culorile steagului României trebuia să calce neauzit, să fie sprinten, uşor, şi gimnast perfect, ca să escaladeze gardul în micul interval dintre patrulări. [...]
În noaptea aia, tata-mare, adică elevul care era pe-atunci, a făcut el ce-a făcut şi-a sărit gardul cu buchetul prins la brâu ca să aibă mâinile libere, s-a strecurat ca o umbră printre morminte, dar, ce să vezi? înăuntru, spre deosebire de alţi ani, fusese pus un soldat de pază, chiar în faţa mormântului. Fuma, aşezat pe jos, cu spinarea sprijinită de cruce şi se vedea un punct mic roşu, mai intens când soldatul trăgea un fum. În rest, linişte deplină, doar în depărtare, spre aleea de sub Tâmpa, lătrau nişte câini. Băiatul n-a stat pe gânduri, că poate dacă ar fi stat renunţa cu totul. A ocolit prin spatele crucii şi, cu inima bătându-i în urechi ca atunci când urca pe vârful piramidei de gimnaşti, a aşezat buchetul de cealaltă parte a mormântului şi-apoi s-a topit printre cruci.”