Deschide în Google Maps

Fosta Grădină Scufa

Grădină Bucuresti

Menționată de istoricul Constantin C. Giurescu în Istoria Bucureștilor (1966) Grădina lui Scufa era una dintre primele grădini publice ale Bucureștiului unde se țineau petreceri în aer liber, spectacole de teatru și muzică. Se afla pe malul drept al Dâmboviței la capătul Căii Plevnei.

 "Şi mai spre vest, dar pe malul drept, era „ Gradina lui Scufa", numită astfel după primul ei stăpân — pe urmă a trecut în proprietatea lui Câmpineanu — şi înfăţişată în planul din 1842 al lui Blaremberg-Râmniceanu cu alei care converg spre un rond central." (C. Ciurescu 1966)

Despre Grădina Scufa tot din "Istoria Bucureștilor" aflăm că Ion Ghica "într-una din scrisorile trimise lui Vasile Alecsandri, relatează: Noi doi, Bălcescu şi cu... ne duceam dincolo de Malmaison, la grădină, la Câmpineanu (fosta Grădină a lui Scufa), unde găseam companie bună şi petreceam ore plăcute până pe la patru şi pe la cinci după miezul nopţii". 

Evenimente
Cărți

Grădinile preferate de petrecere ale boierilor

Ciocoii vechi și noi, 1863

Nicolae Filimon

Curent/Gen literar: Clasic

Perioada: Secolul al XIX-lea

Tip de loc: Grădină

Tag-uri: Literatură școlară , Despre București , Satiră

„Boerii se plimbau în caleşti și butci cu arcurile poleite, spre a se deosebi de neguţători. Podul Mogoşoaei şi al Târgului de afară erau cele mai de căpetenie preumblări ale boerilor. Mesele şi petrecerile lor se făceau în familii mai multe adunate la un loc; rar se întâmpla să mănânce la grădini; dar şi atunci preferau grădina lui Scufa, via Brâncoveanului din dealu Spirii şi grădina lui Belu de lângă Văcăreşti, spre a nu da prilej norodului a surprinde vreo necuviință a lor şi a li se pierde printr-aceasta prestigiul.”

Ciocoii vechi și noi

Ciocoii vechi și noi, 1863

Nicolae Filimon

Curent/Gen literar: Clasic

Considerat primul roman notabil din istoria literaturii române, Ciocoii vechi și noi intitulat și Ce naște din pisică șoareci mănâncă este o radiografie a parvenitismului lipsit de scrupule esențializat în persoana lui Dinu Păturică personaj emblemat...

Vezi carte