Fostul Bloc și Cinema Carlton
Deschide în Google Maps

Fostul Bloc și Cinema Carlton

Cinematograf Bucuresti

Blocul Carlton a fost un bloc de locuințe din București, având o înălțime de 47 metri, fiind cel mai înalt bloc din orașul interbelic, până la distrugerea sa în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.

Inaugurat în 1936, se afla între Piața Universității și Piața Romană, la intersecția bulevardului Nicolae Bălcescu cu strada Ion Câmpineanu. Blocul avea 14 niveluri, iar la parter erau magazine precum și o sală de cinema. Clădirea fusese proiectată cu structură portantă din beton armat, de arhitecții George Matei Cantacuzino și Vasile Arion, construcția fiind realizată de antrepriza fraților Karl și Leopold Schindl. Calculele structurii de beton armat ce conferea rezistența clădirii au fost efectuate de ing. Franz Schüssler.

Fațada dinspre bulevardul Brătianu însuma parterul plus 9 etaje, iar aripa dinspre strada Regală se compunea din parter plus 6 etaje; turnul din colțul clădirii era constituit din parter, 12 etaje și pod. Deși era o construcție nouă, inaugurată cu doar 4 ani înainte, considerat o minune a arhitecturii din perioada interbelică, blocul Carlton, alcătuit din 96 de apartamente în care locuiau 226 de persoane, s-a prăbușit în timpul cutremurului din data de 10 noiembrie 1940.

Ilustrată de epocă reprezentând blocul Carlton / Sursa: Wikipedia RO

Evenimente
Cărți
Articole

Cinematograful ca „narcotic” împotriva plictiselii

Jurnalul unei fete greu de mulţumit, 2024 (reeditare)

Jeni Acterian

Curent/Gen literar: Memorialistică

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Cinematograf

Tag-uri: Interbelic

Jeni Acterian vizitează frecvent cinematograful pentru a evada din cotidian:

„1 octombrie 1938
Fundație – Croiset. Plecat de acolo cu Nuni [Dona] și Mircea [Berindei]. N. m-a condus până aproape de casă. La un moment dat ne-am ciocnit de avocatul Cristescu, cu care avusesem niște memorabile seri de râs la Mahmud. Sprințara N. a avut ideea să-l urmărim și ne-am executat. E plin de ticuri (scutură din cap, din brațe, din picioare) și am putut constata că icnește, singur fiind.
După aceea, tot Fundație, tot Croiset, dar a venit Al[ice Botez] și ne-am dus la Carlton. Un foarte bun film (humor) american. Lume multă în sală. Văzut pe Mariana K[lein], pe Nistor care ne mima disperat că e o căscătură de pomină. De fapt, nu știu de ce era atâta căscătură, pentru că filmul era foarte reușit. Au americanii o tehnică în genul acesta care nu dă greș deloc. Când am ieșit, plouase, dar era cald și animație teribilă pe străzi. Se simțea pe străzi o bizară destindere. „Războiul a fost evitat“; „Pacea Europei a fost salvată“, cum scriu ziarele. Ce stu​piditate!!!”

„23 septembrie 1938
[...]
La 5 aveam întâlnire cu Ulpia [Botta] la Cartea Românească. Am așteptat sfertul de ceas și m-am dus la Carlton. Un spectacol american foarte bun, cu o actriță nu prea frumoasă, dar care are talent cu grămada, umor etc. Încolo nimic.”

„Luni, 31 octombrie 1938
Băieții m-au adus pe urmă până în centru. După-masă citit Croiset la Fundație. Apoi cu Al[ice Botez] pe străzi și la Carlton. Văzut un film cu Joan Crawford.”

Jurnalul unei fete greu de mulţumit

Jurnalul unei fete greu de mulţumit, 2024 (reeditare)

Jeni Acterian

Editura: Humanitas

Curent/Gen literar: Memorialistică

Jurnalul unei fete greu de mulţumit, o carte rară, de felul celor – puţine – care definesc o epocă şi marchează generaţii de cititori, apare pentru prima oară în ediţie integrală, ilustrată cu fotografii inedite. Restituim publicului cu fidelitate, î...

Vezi carte