Strada Castelului, nr. 104

Cristina Ispas: Cum decurgeau întâlnirile voastre, din momentul în care v-ați format ca grup, „Grupul de la Brașov" – cum veți rămâne în istoria literară –, din care făceai parte alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu? Sunt curioasă, de exemplu, dacă aveați vreun fel de ritual atunci când mergeați acasă la Alexandru Mușina, pe celebra stradă a Castelului 104? Ce locuri de întâlnire preferate mai aveați în Brașovul acelor ani?

Marius Oprea: Aveam o cafenea, cam vis-à-vis de Casa de Cultură, la subsolul căreia țineam cenaclul. Îi ziceam „la curul Cerbului", pentru că era în spatele restaurantului „Cerbul Carpatin". Acolo mergeam la câte o cafea, înainte să înceapă cenaclul, când mă vedeam cu Andrei și Caius mai repede. Dar, îndeobște, mergeam direct la Mușina după, și petreceam acolo până târziu după-masa. Mai scotea el o sticlă de ceva, un vin, un coniac, o țuică. Nu beam prea mult, doar cât să încălzim discuția. Ne lăsa și să fumăm. Nu prea avea aere de profesor, chiar deloc, dar ne vrăjea cu poveștile. Pentru noi atunci un Iaru, un Stratan aveau statura unor zei. Pe Cărtărescu nu-l plăcea în mod deosebit, era prea „livresc", spunea el, căruia îi plăcea mai mult decât orice și prețuia naturalețea. Grupul s-a închegat pe nesimțite, înăuntrul și în jurul acestor întâlniri, care, ca și poezia, care „te face mai bun", au făcut asta cu noi și, în plus, de fiecare dată, ne-a mai sădit câte ceva în cap. Inclusiv întrebări despre rosturile și temeiurile lumii în care trăim, despre diferența între realitate și proclamație, între viață și literatură, sădindu-ne credința că nu trebuie să căutăm pe-aiurea, pentru că realitatea e mai tare ca ficțiunea și avem, în fiecare clipă, de unde să ne inspirăm. Numai să știm să privim.

(Cristina Ispas în dialog cu Marius Oprea, în Alexandru Mușina și Grupul de la Brașov, numărul dedicat lui Marius Oprea, un proiect Casa de Pariuri Literare)

Alexandru Musina a debutat individual în 1984 cu volumul "Strada Castelului 104", cartea purtând în titlu exact adresa de acasă, din acea vreme, a poetului.