Ion Bogdan Lefter
Vezi un traseu literar
Ion Bogdan Lefter (n. 11 martie 1957, București) este un poet și eseist, critic și istoric literar român. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București iar în perioada 1979-1983 a fost membru activ al Cenaclului de Luni al Centrului Universitar București și al cenaclului Junimea al Universității din București. În urma participării la Cenaclul de Luni coordonat de Nicolae Manolescu, a debutat în volumul colectiv Cinci. Un an mai târziu îi apare separat volumul de debut personal Globul de cristal. Este fondator al revistei „Observator cultural”. A fost redactor-șef al revistei literare „Contrapunct” și analist politic al postului de radio Europa Liberă, secția română. De asemenea, este prozator și analist politic. A fost unul dintre reprezentanții curentului optzecist în literatura română. În prezent, este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și director al Școlii Doctorale a Facultății de Litere.
Cenaclul de luni
Autori asociati: Florin Iaru , Mircea Cărtărescu , Traian T. Coșovei , Ion Stratan , Mircea Nedelciu , Ioan Mihai Cochinescu , Ion Bogdan Lefter , Matei Vișniec , Mariana Marin
Curent/Gen literar: Postmodernism
„Legenda spune că lectorul Nicolae Manolescu avea o nevoie disperată să-și întregească norma didactică universitară. Pe vremea aia, lectorii și asistenții trebuia să facă cursuri cu străinii, chit că voiau, chit că nu le convenea. Nu te jucai cu norma didactică. Și nici cu partidul. Așa că Manolescu a fost chemat la decanat și i s-a trasat sarcină: „Bei, Grigore, aghiasmă?” A băut, mai ales că ne cam cunoștea – e drept, cam de departe. Locul acțiunii, Casa studenților Grigore Preoteasa, etajul doi. Timpul acțiunii, ora 19. S-au adunat voinicii, cu mic, cu mare. Nu mai țin minte cine a citit atunci, dar, câteva zile mai târziu, aveam să ne amintim toți că unul dintre versuri suna cam așa: „Uriașul se cutremură”. Vizionare versuri! O zi mai târziu, zeci de clădiri aveau să se prăbușească.
„Grigore Preoteasa” avea să rămână, însă, locul de întâlnire al poeților bucureșteni și, nițel mai târziu, al tuturor poeților români din generația de care v-am vorbit. [...] V-am spus că nu îi găsisem nume, oricât ne-am dat cu capul de pereți. Așa că a rămas fără, adică Cenaclul de luni. Și uite că, după 42 de ani, ăsta a fost numele cel mai bun.”
Casa Studenților Vezi loc