Circul Metropolitan București (Circul Globus)
Deschide în Google Maps

Circul Metropolitan București (Circul Globus)

Circ Bucuresti

Circul Metropolitan București, în trecut Circul de Stat sau Circul Globus, este o clădire construită în 1960–1961 după planurile arhitecților Nicolae Porumbescu, Nicolae Pruncu, Constantin Rulea. Clădirea este rezultatul conceptului de culturalizare a cartierelor muncitorești și de creare a unor spații recreative, adoptat de regimul socialist din România.

Evenimente
Cărți

Noua casă a lui Apolodor, la finalul aventurilor sale

Cartea cu Apolodor, 2020

Gellu Naum

Curent/Gen literar: Liric

Perioada: Anii 60

Tip de loc: Circ

Tag-uri: Literatură școlară , Literatură pentru copii

„De-atunci, voios și zâmbitor / Stă iar la circ Apolodor / Pe gheața unui răcitor; / Dar nu în Târgul Moșilor. / Pe cât se pare s-a mutat, / Voi însă îl găsiți ușor: / E foarte simplu de aflat / Adresa Circului de Stat. // Acolo cântă. E tenor. // Și vreau să-mi scriți, neapărat, Cum v-a primit Apolodor.”

Evocarea imaginii Circului de Stat în Orbitor și Solenoid

Orbitor, 2007

Mircea Cărtărescu

Curent/Gen literar: Postmodernism

Perioada: Contemporan

„Ciuperca albastru‐prăfoasă a Circului, cu ferestrele lui briliantine, lacul plin de papură, înconjurat de sălcii plângătoare, plopii cu crengile sucite în entre‐lacs renascentiste“, toate par a trăi cu adevărat doar în imaginaţia autorului, „ivite palide, spectrale dintr‐un abis emoţional“”. (Orbitor) (Andreea Răsuceanu, Dicționar de locuri literare bucureștene)

„Improbabilă farfurie zburătoare coborâtă lângă infama groapă de gunoaie Tonola.“

„Țipătoarea şi‐atât de emoţionala lume a circului, cu luminile ei trecute prin filtre colorate şi paietele de pe costumele călăreţelor şi petele de flacără vie de pe blana panterelor ce săreau prin cercuri de foc, mi‐a rămas mereu în amintire ca o lume circulară, o monadă fără legături cu mizera conspiraţie a realităţii“. (Solenoid)

Amintirea incendiului de la Circ

Orbitor, 2007

Mircea Cărtărescu

Curent/Gen literar: Postmodernism

Perioada: Contemporan

„Cartea carbonizată care-o prelungea pe cea vie-n oglinda mesei mi-a adus deodată-n minte momentul în care, de pe terasa blocului nostru, privisem incredibila ninsoare cu fulgi negri de peste Aleea Circului, care se-ntindea încet şi peste şosea, pentru ca apoi, purtată de vânt, să cuprindă tot Bucureştiul. Bulbul albastru al cerului de toamnă era plin de fulgi leneşi de cenuşă, mari cât foile din caietele noastre de şcoală, care se răsuceau şi trozneau încetişor, îşi arătau o clipă-n soare câte-o faţă cenuşie, catifelată ca un piept de pasăre, pentru ca un moment mai târziu să devină negre catran şi lucioase, cu semne cabalistice pe foiţele de doar câţiva microni grosime. Ardea Circul de Stat, dar de unde ne aflam noi, despărţiţi de zidurile fabricii de pâine "Pionierul", de şirul de blocuri de pe alee şi de plopii care produseseră toată vara cantităţi de necrezut de fulgi înecăcioşi, nu puteam vedea vâlvătăile care mistuiau cupola, nu puteam auzi pocnetele reflectoarelor calcinate şi urletele animalelor din menajerie, înconjurate de flăcări. Doar un fum negru se ridica drept spre cer, ca dintr-un cuptor mare, în locul în care ştiam că se află Circul. Ne-nchipuiam cum fulgii de funingine se aşază pe toată valea încă-nverzită a parcului, troienind tufişurile de lămâiţă, carbonizând iarba şi îndoliind lacul rotund şi pustiu din mijloc. Culegeam din aer fulgii de carbon, ca nişte mari indigouri, şi priveam, între degetele noastre, foietajul lor mai fragil decât orice pe lume. Îi striveam încetişor până când structura planurilor lor se pulveriza, foiţele se frângeau chiar şi atinse de-o răsuflare, iar din marile suprafeţe, cu texturi atât de elaborate, rămânea doar puţină funingine pe podul palmelor noastre. A doua zi, de mână cu mama, am ieşit în parcul cu iarba în întregime cenuşie, am văzut, în faţa menajeriei, cadavrul panterei complet carbonizate, am păşit între ruinele marii cupole devastate de incendiu. Scheletul ei, ca un iglu negru, fumega încă spre adâncul cerului.”
Orbitor

Orbitor, 2007

Mircea Cărtărescu

Curent/Gen literar: Postmodernism

Romanul Orbitor este o trilogie la care Mircea Cărtărescu a lucrat timp de circa 14 ani. Prima parte, Aripa stângă, a fost publicată în 1996 iar la momentul respectiv autorul spunea: „azi am terminat prima parte din Orbitor. Mi-a luat nouă luni de zi...

Vezi carte
Cartea cu Apolodor

Cartea cu Apolodor, 2020

Gellu Naum

Editura: Arthur

Curent/Gen literar: Liric

Mistuit de dor, pinguinul Apolodor își ia rămas-bun de la prieteni și o pornește spre Polul Sud, sperând că-și va găsi liniștea alături de frații lui din Labrador. Cămila Suzi, iepurele Buză-Lată și pisoiul Tiț încearcă să-l oprească, dar în zadar: d...

Vezi carte