Piața George Enescu

„Vinerea se găseau, pentru amatori, melci – pe când erau încă cu poarta de scoică închisă la căsuliile lor – de vânzare „Sub Bucium”. Azi îi zice acestei pieţe mici „Prundul Rozelor”, numire care e tradusă după nemţescul „Rosenanger” (iar acum în urmă Piaţa George Enescu). Numele nemţesc e vechi şi s-a dat când aici era într-adevăr un prund pe care creşteau tufe de trandafiri sălbatici. Din Şchei venea valea în dreptul Sfatului, unde era „Podul Minciunilor”, se despărțea în două braţe, unul curgând pe Strada Vămii, spre Brasovul vechi, iar al doilea spre Blumăna, având albia prin locul Uliţei Căldărarilor. Între cele două ape era un prundiş cu tufişuri de mărăcini, greu de străbătut. Pe când eram în clasele din urmă ale liceului, săpându-se temeliile bisericii din Târgul Grâului şi ale casei din coltul Străzii Căldărarilor cu Strada Coresi, oamenii au dat de piatră de râu din prundişul ce era pe aici.”