Bulevardul Dacia, nr. 141
Deschide în Google Maps

Bulevardul Dacia, nr. 141

Locuință Bucuresti

Casa în care a locuit Mircea Eliade, între anii 1935 și 1942.

Foto: Alex Vega

Evenimente
Cărți
Articole

Ultimul interviu al lui Mircea Eliade în România, cu Anișoara Odeanu

Autori asociati: Mircea Eliade

Tip de loc: Locuință

Tag-uri: Istorie urbană

Pe fosta stradă Palade la numărul 43 (azi Dacia 141) Mircea Eliade a locuit până la ultima lui venire în București – pentru trei săptămâni – în iulie 1942, în plin război. 

Scriitoarea Anișoara Odeanu a fost cea care i-a luat ultimul interviu cât a locuit în București și care își amintea:

„Nu am la mine o listă de întrebări, în după-amiaza asta când merg agale pe strada Palade numărând 35, 37, 39, 41, 43. Iată, am ajuns. O grădină cu flori dincolo de grilaj. O alee asfaltată, casa e în fund. Sun. De sus, de la un balcon, aud o voce pe care o recunosc, caldă, melodioasă. E Mircea Eliade care mă anunță: „cobor acum“! E un apartament pe care-l iubește lumina. Am ajuns sus. E un apartament mic, dar care pare însă mare. Ușile între camere sunt deschise, lumina vine din toate părțile de la ferestrele mari, dintr-o cameră-ntr-alta, făcând să strălucească proaspăt culorile mobilei moderne, puține, confortabile, de o culoare deschisă. Florile strălucesc în glastre. E foarte tineresc apartamentul acesta, din care marile ferestre sunt fiecare câte-un vast panou pe care este zugrăvit un cer albastru de vară peste dantelăria unor copaci înverziți, totul cu o grație și atmosferă de nesfârșire calmă și plăcută în sine, ca a tablourilor japoneze […]”

Vezi detalii

O stradă liniștită cu mulți arbori și o grădină cu trandafiri în față

Memorii 1907 - 1960, 1991 (reeditare 1997)

Mircea Eliade

Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografie , Modernism

Perioada: Interbelic

Tag-uri: Interbelic , Istorie culturală

„Am terminat romanul cu un mare efort, chinuit, aşa cum mi-a fost dat să închei aproape toate cărţile mele. Şi de data aceasta volumul I era deja tipărit, în timp ce se culegea prima jumătate a volumului II, iar eu scriam ultimele capitole. Din fericire, cursul începea abia în noiembrie şi anunţasem un subiect care mă pasiona: Simbolismul religios, iar la seminar cartea a X-a din Metafizica lui Aristot. Dar de Sfântul Dumitru trebuia să ne mutăm. Nu mai eram de mult mulţumiţi de apartamentul din bulevardul Dinicu Golescu, şi găsisem, în strada Palade 43, tot la etajul al treilea, dar pe o stradă liniştită, cu mulţi arbori, cu o grădină în faţă, câteva camere neaşteptat de vaste şi de luminoase, care mă entuziasmaseră.
Huliganii au apărut câteva zile după ce ne instalaserăm în noua locuinţă.
[...]
În strada Palade 43, aveam un apartament la etajul III, ultimul etaj, şi o grădină plină de trandafiri în faţă. Strada era melancolică şi calmă, cu case încă frumoase, clădite pe la începutul secolului. În 1935, cred că singura casă „modernă” era cea în care locuiam. Îmi plăcuse mai ales pentru ferestrele ei mari, ocupând întreg peretele, şi pentru că se afla la 15 metri de stradă. În încăperea cea mai spaţioasă îmi instalasem biblioteca. Succesul de librărie al Huliganilor îmi îngăduise să cumpăr rafturi noi, aşa că acum toţi pereţii erau acoperiţi de biblioteci.”
Memorii 1907 - 1960

Memorii 1907 - 1960, 1991 (reeditare 1997)

Mircea Eliade

Editura: Humanitas

Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografie , Modernism

Memoriile lui Mircea Eliade, deși scrise în românește – limba în care, departe de țară, Eliade gândea, visa, își așternea pe hârtie opera beletristică – sunt publicate pentru prima dată integral în patria sa. Suculente, scrise cu un rafinat spirit de...

Vezi carte