Alexandru Vlahuță

Alexandru Vlahuță

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București)[6] a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Este un reprezentant al sămănătorismului, apogeul acestei orientări, în aprecierea lui Nicolae Iorga. Lirica lui Vlahuță abordează teme precum iubirea de țară, suferința socială, natura și meditația morală. Volumele sale de poezii au contribuit la afirmarea unei sensibilități romantice târzii, cu accente elegiace și ton grav. A fost un publicist activ, colaborând la numeroase reviste și ziare. Articolele sale tratează teme culturale, politice și sociale, reflectând preocuparea pentru modernizarea societății românești și pentru apărarea valorilor naționale. Sursa: Wikipedia RO

Evenimente
Cărți

Contextul fondării revistei „Viața românească”

Geografia literară a României, 2023

Cornel Ungureanu

Autori asociati: Mihail Sadoveanu , Nicolae Gane , Alexandru A. Philippide , Alexandru Vlahuță , Octavian Goga , Ioan Alexandru Brătescu-Voinești , Paul Bujor , Garabet Ibrăileanu

„Constantin Stere
[...]
Va scrie Cum am devenit director al „Vieţii româneşti” îmboldit de Ibrăileanu. „E una dintre curiozităţile şi farmecele acestui caracter paradoxal şi complex. În relaţiunile personale, de o timiditate şi delicateţă care ar face cinste unei fecioare nu din vremuri postbelice, Ibrăileanu, cu condeiul în mână la biroul său devine agresiv, violent, corosiv adesea până la brutalitate...! [...] Tot aşa am devenit pasionat profesor de literatură română, când aceasta încă nici nu exista, incapabil să se coboare din lumea sublimizată la literelor.” Literatura chiar exista:
„Ibrăileanu a avut grijă să adune la mine, în curând, dacă nu în aceeaşi seară, pe toţi aeronauţii ratăciţi prin Iaşi în acele vremuri antibeletristice... şi aproape toţi dezarmaţi faţă de cruzimile vieţii ca şi el însuşi: Ion Botez (pe atunci nu ajunsese încă director de bancă), Costică Botez, Gheorghe din Moldova, D.D. Pătrăşcanu, Paul Bujor, Spioridon Popescu, I. Mironescu, P. Bogdan, Mihai Carp, Mihai Pastia, dr. N. Quinezu...”.
Şi primul număr a şi apărut în martie 1906, sub direcţia lui C. Stere şi Paul Bujor. „Din primele numere revista a ştiut să-şi asigure nume şi colaborări preţioase: I. Al. Brătescu-Voinești, Matilda Poni, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Al. Vlahuţă, Al. Philippide, I.G. Duca, I. Simionescu, Aurel C. Popovici, Nicu Gane.”1
Aeronauţii, vom arăta, stau unii lângă alţii, mari de tot.

NOTĂ
1 C. Stere, Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Editura Minerva, 1979, p. 278–279.”

Muzeul Național al Literaturii Române Vezi loc