Octavian Goga
Vezi un traseu literar
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari, Austro-Ungaria – d. 7 mai 1938, Ciucea, Județul Cluj, România) a fost un poet și politician român. Octavian Goga este unul dintre poeții reprezentativi ai literaturii române de la începutul secolului al XX‑lea, cunoscut pentru lirica sa socială, națională și militantă. Opera sa reflectă condiția românilor din Transilvania aflată sub dominație austro‑ungară și exprimă solidaritatea cu lumea rurală, suferința colectivă și aspirațiile naționale. Goga a debutat cu volumul Poezii (1905), care l-a impus ca voce majoră a „generației de la 1900”. Pe lângă poezie, Goga a publicat articole, eseuri și texte politice în presa vremii, abordând teme culturale, sociale și naționale. Activitatea sa publicistică a avut un rol semnificativ în afirmarea conștiinței naționale românești din Transilvania. Sursa: Wikipedia RO
Contextul fondării revistei „Viața românească”
Geografia literară a României, 2023
Autori asociati: Mihail Sadoveanu , Nicolae Gane , Alexandru A. Philippide , Alexandru Vlahuță , Octavian Goga , Ioan Alexandru Brătescu-Voinești , Paul Bujor , Garabet Ibrăileanu
„Ibrăileanu a avut grijă să adune la mine, în curând, dacă nu în aceeaşi seară, pe toţi aeronauţii ratăciţi prin Iaşi în acele vremuri antibeletristice... şi aproape toţi dezarmaţi faţă de cruzimile vieţii ca şi el însuşi: Ion Botez (pe atunci nu ajunsese încă director de bancă), Costică Botez, Gheorghe din Moldova, D.D. Pătrăşcanu, Paul Bujor, Spioridon Popescu, I. Mironescu, P. Bogdan, Mihai Carp, Mihai Pastia, dr. N. Quinezu...”.
Şi primul număr a şi apărut în martie 1906, sub direcţia lui C. Stere şi Paul Bujor. „Din primele numere revista a ştiut să-şi asigure nume şi colaborări preţioase: I. Al. Brătescu-Voinești, Matilda Poni, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Al. Vlahuţă, Al. Philippide, I.G. Duca, I. Simionescu, Aurel C. Popovici, Nicu Gane.”1
Aeronauţii, vom arăta, stau unii lângă alţii, mari de tot.
NOTĂ
1 C. Stere, Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Editura Minerva, 1979, p. 278–279.”
Muzeul Național al Literaturii Române Vezi loc