Paul Bujor

Paul Bujor (n. 20 iulie 1862, Berești, Principatele Unite Române – d. 17 mai 1952, București, România) a fost un zoolog și scriitor român, membru de onoare al Academiei Române. A fost profesor universitar, publicist și om politic, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul biologiei, dar și pentru contribuțiile la literatura română prin scrieri memorialistice, eseuri și articole culturale. Opera sa reflectă preocupări pedagogice, sociale și morale, fiind strâns legată de mediul intelectual ieșean și de cercul revistei Viața Românească. Bujor a publicat numeroase articole, studii și evocări în presa vremii, abordând teme culturale, sociale și politice. Textele sale se remarcă prin stil sobru, spirit critic și interes pentru viața intelectuală românească de la începutul secolului al XX‑lea. Ca profesor de biologie la Universitatea din Iași, Bujor a redactat manuale, cursuri universitare și studii de specialitate, contribuind la dezvoltarea învățământului superior românesc. Activitatea sa didactică a avut un impact semnificativ asupra formării generațiilor de studenți. Bujor a fost implicat în viața culturală ieșeană, colaborând cu personalități precum Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu și alți membri ai grupării Vieții Românești. Scrierile sale reflectă preocuparea pentru modernizarea societății românești și pentru promovarea valorilor democratice. Sursa: Wikipedia RO

Evenimente

Cărți

Contextul fondării revistei „Viața românească”

Geografia literară a României, 2023

Cornel Ungureanu

Autori asociati: Mihail Sadoveanu , Nicolae Gane , Alexandru A. Philippide , Alexandru Vlahuță , Octavian Goga , Ioan Alexandru Brătescu-Voinești , Paul Bujor , Garabet Ibrăileanu

„Constantin Stere

[...]

Va scrie Cum am devenit director al „Vieţii româneşti” îmboldit de Ibrăileanu. „E una dintre curiozităţile şi farmecele acestui caracter paradoxal şi complex. În relaţiunile personale, de o timiditate şi delicateţă care ar face cinste unei fecioare nu din vremuri postbelice, Ibrăileanu, cu condeiul în mână la biroul său devine agresiv, violent, corosiv adesea până la brutalitate...! [...] Tot aşa am devenit pasionat profesor de literatură română, când aceasta încă nici nu exista, incapabil să se coboare din lumea sublimizată la literelor.” Literatura chiar exista:
„Ibrăileanu a avut grijă să adune la mine, în curând, dacă nu în aceeaşi seară, pe toţi aeronauţii ratăciţi prin Iaşi în acele vremuri antibeletristice... şi aproape toţi dezarmaţi faţă de cruzimile vieţii ca şi el însuşi: Ion Botez (pe atunci nu ajunsese încă director de bancă), Costică Botez, Gheorghe din Moldova, D.D. Pătrăşcanu, Paul Bujor, Spioridon Popescu, I. Mironescu, P. Bogdan, Mihai Carp, Mihai Pastia, dr. N. Quinezu...”.
Şi primul număr a şi apărut în martie 1906, sub direcţia lui C. Stere şi Paul Bujor. „Din primele numere revista a ştiut să-şi asigure nume şi colaborări preţioase: I. Al. Brătescu-Voinești, Matilda Poni, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Al. Vlahuţă, Al. Philippide, I.G. Duca, I. Simionescu, Aurel C. Popovici, Nicu Gane.”1
Aeronauţii, vom arăta, stau unii lângă alţii, mari de tot.

NOTĂ
1 C. Stere, Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Editura Minerva, 1979, p. 278–279.”

Muzeul Național al Literaturii Române Vezi loc