Ioan Alexandru Brătescu-Voinești

Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1/13 ianuarie 1868, Târgoviște, România – d. 14 decembrie 1946, București, România) a fost un prozator român, cunoscut pentru povestirile sale, scrise inițial pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu‑Voinești este unul dintre prozatorii reprezentativi ai literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX‑lea și începutul secolului al XX‑lea, cunoscut pentru nuvelele sale cu tematică morală, socială și psihologică. Opera sa se remarcă prin stil sobru, observație realistă și interes pentru viața rurală și mic‑burgheză. Pe lângă nuvele, Brătescu‑Voinești a publicat și romane, schițe și articole, continuând direcția realistă și moralizatoare. Opera sa reflectă preocuparea pentru educație, responsabilitate și valorile tradiționale. Scrierile sale se caracterizează prin claritate, echilibru și simplitate expresivă. Temele dominante includ familia, copilăria, natura, responsabilitatea morală și consecințele alegerilor individuale. Sursa: Wikipedia RO

Evenimente

Cărți

Contextul fondării revistei „Viața românească”

Geografia literară a României, 2023

Cornel Ungureanu

Autori asociati: Mihail Sadoveanu , Nicolae Gane , Alexandru A. Philippide , Alexandru Vlahuță , Octavian Goga , Ioan Alexandru Brătescu-Voinești , Paul Bujor , Garabet Ibrăileanu

„Constantin Stere

[...]

Va scrie Cum am devenit director al „Vieţii româneşti” îmboldit de Ibrăileanu. „E una dintre curiozităţile şi farmecele acestui caracter paradoxal şi complex. În relaţiunile personale, de o timiditate şi delicateţă care ar face cinste unei fecioare nu din vremuri postbelice, Ibrăileanu, cu condeiul în mână la biroul său devine agresiv, violent, corosiv adesea până la brutalitate...! [...] Tot aşa am devenit pasionat profesor de literatură română, când aceasta încă nici nu exista, incapabil să se coboare din lumea sublimizată la literelor.” Literatura chiar exista:
„Ibrăileanu a avut grijă să adune la mine, în curând, dacă nu în aceeaşi seară, pe toţi aeronauţii ratăciţi prin Iaşi în acele vremuri antibeletristice... şi aproape toţi dezarmaţi faţă de cruzimile vieţii ca şi el însuşi: Ion Botez (pe atunci nu ajunsese încă director de bancă), Costică Botez, Gheorghe din Moldova, D.D. Pătrăşcanu, Paul Bujor, Spioridon Popescu, I. Mironescu, P. Bogdan, Mihai Carp, Mihai Pastia, dr. N. Quinezu...”.
Şi primul număr a şi apărut în martie 1906, sub direcţia lui C. Stere şi Paul Bujor. „Din primele numere revista a ştiut să-şi asigure nume şi colaborări preţioase: I. Al. Brătescu-Voinești, Matilda Poni, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Al. Vlahuţă, Al. Philippide, I.G. Duca, I. Simionescu, Aurel C. Popovici, Nicu Gane.”1
Aeronauţii, vom arăta, stau unii lângă alţii, mari de tot.

NOTĂ
1 C. Stere, Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Editura Minerva, 1979, p. 278–279.”

Muzeul Național al Literaturii Române Vezi loc