Fosta Poartă Principală

Oraș Brasov

A fost cea mai importantă cale de acces în Cetatea medievală a Brașovului la capatul străzii de azi a Republicii. A fost demolată în 1857 după ce secole de cutremutre, asedii și incendii au compromis-o definitiv.

Evenimente

Cărți

Despre Poarta Principală a Brașovului

Brașovul de altădată, 1977

Sextil Pușcariu

Curent/Gen literar: Memorialistică , Non-ficțiune

Perioada: Anii 70

Tip de loc: Oraș

Tag-uri: Despre Brașov , Istorie urbană , Istorie culturală

Pe o parte din locul fostei Porți Principale a Brașovului s-a ridicat Vila Kertsch iar mai târziu Blocul Modarom.

„Adevărata „Poartă” a Brasovului, care făcea comunicaţia cu Moldova prin satele de la nord şi prin Săcuime, era poarra de la capătul Uliţii Căldărarilor. Nemţeşte strada se numeşte Purzengasse, a cărei parte primă cuprinde cuvântul ce derivă din latinul medieval „porta”. Strada Porţii era şi numirea românească înainte de a se numi Regele Carol, şi când încetase a i se mai zice Uliţa Căldărarilor. Am spus că pe teritoriul ei şi al ţarcurilor de pe el s-a clădit tot complexul caselor de la capătul nordic al acestei străzi. Într-unul din aceste ţarcuri se decapitau, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, criminalii.

Înaintea acestei porţi erau bălti mari, care inundau terenul în caz de primejdie. Pe sub turnul ei puteau trece carele şi pietonii, cotind în unghi drept prin nişte ganguri întunecoase. Turnul avea un ceas mare şi era împodobit cu fresce frumoase. Porţile care se închideau seara de amândouă părti ale turnului erau de stejar şi aveau șine de fier. Un „pont levis”, ca la castelele medievale, se lăsa cu lanţuri grele peste apă. Această poartă s-a dărâmat abia în anul 1857, după ce încă în 1804, un cutremur de pământ o stricase aşa de mult că ameninţa să se dărâme de la sine. Patruzeci şi cinci de ani le-au trebuit însă părinţilor oraşului pentru ca să poată lua această hotărâre.”

Pregătind asediul cetății

Coborârea în cetate, 2025

Simona Antonescu

Curent/Gen literar: Ficțiune istorică

Tag-uri: Literatură scrisă de femei , Istorie ficțională , Istorie culturală , Despre Brașov

„Pe pășunile întinse ca-n palmă din fața Porții Mari a Brașovului, oștenii valahi își făcuseră tabără, împrejmuind locul cu sulițe înfipte în pământ, printre care scoseseră gurile tunurilor, îndreptându-le către poartă. Înainte de răsărit, când toată cetatea dormea, junii îi conduseseră pe ceilalți, aflați la Pietrele lui Solomon, roată pe după ziduri, pe sub poala pădurii de la picioarele Turnului Alb, prin livezile din jurul hanului Vulturul de Aur și de acolo, pe la marginea Blumănei, până în tabără. Nopțile erau tot mai reci, dar încă se mai putea dormi pe pământul gol, sub cerul liber. Dinaintea taberei, bastionul porții principale a cetății, înalt de șase stânjeni fără să fie pus la socoteală turnul cu ceas, se înălța negru pe cer. Poarta grea din stejar ghintuit fusese ferecată, grilajul coborât, podul ridicat. Din spatele barbacanelor și a gurilor pentru smoală de la toate cele patru caturi, gărzile din cetate îi priveau, deșteptați din somn de câinii de la marginea Blumănei, care simțiseră oameni și lătraseră.”

Brașovul de altădată, 1977

Sextil Pușcariu

Editura: Dacia

Curent/Gen literar: Memorialistică , Non-ficțiune

Brașovul de altădată face parte din trilogia memorialistică publicată postum "Un neam, un oraș, o epocă" din care fac parte volumele Spița unui neam din Ardeal și Călare pe două veacuri. Marcată de un profund spirit naționalist compatibil cu convinge...

Vezi carte

Coborârea în cetate, 2025

Simona Antonescu

Editura: Polirom

Curent/Gen literar: Ficțiune istorică

„În timp ce majoritatea prozatorilor români contemporani preferă să abordeze provocările unui prezent adeseori mult prea familiar, Simona Antonescu resuscitează aproape de una singură romanul istoric autohton. O carte este, printre altele, un refugiu...

Vezi carte