Andrei Bodiu. Opera poetică
Vezi un traseu literar
Anul publicarii: 2024
Editura: Rocart
Perioada: Contemporan, Anii 80
Curent/Gen literar: Optzecism, Liric
Tag-uri: Grupul de la Brașov
Poezia lui [Andrei Bodiu] aparent simpla, aparent lipsita de orice parti pris poetic, convinge si impune. intelegi ca atunci cind Andrei Bodiu pune pe hirtie propozitiile lui laconice, prozaice, colocviale, anodine si asa mai departe, el nu se joaca. Intelegi si faptul ca a scrie astfel de propozitii care primesc forma versului e la fel de greu si responsabil ca si "facerea" unei metafore. Dar pe Andrei Bodiu nu-l intereseaza metaforele, nu l-au interesat niciodata. - Gheorghe Crăciun
„Andrei Bodiu pare vocea cea mai interiorizată a grupului [de la Braşov] și structura cea mai retractilă. El folosește notația într-un regim contemplativ, reducîndu-și vehemența la acuratețe. Versul lui e resemnat și melancolic, cu o bătaie deceptivă. Stenograma cea mai brută e înconjurată de un halou reflexiv și se dezvoltă într-un ritm nostalgic. Un exercițiu de registre diverse tinde, în cele două poeme mai ample (Trezirea și 319), să inducă realul imediat într-o stare polifonică. Placate pe cotidian, poemul descoperă în structurile ordinarului o mitologie precară alienantă și anxioasă. Scriitura se ține strâns de relieful existențial imediat, zvîcnind rareori spre imaginativ și tăind orice orizont de idealitate. Dar această fidelitate față de real devine o viziune a infernului.” - Al. Cistelecan (Poezia de mîine – facțiunea brașoveană)
Andrei Bodiu îl cunoaște pe Caius Dobrescu la Cerbul Carpatin
Simona Popescu în prefața cărții:
"Despre cum au fost „începuturile” am povestit, cu varii ocazii, fiecare dintre noi patru. Dar acum îl citez pe Andrei: „Cu Simona și Marius am fost coleg de clasă în a XI-a și a XII-a, la Liceul «Unirea» din Brașov. Am fost și sîntem prieteni foarte buni, pentru că, deși trăiam vremuri tulburi, aveam o mare libertate interioară și ne plăcea realmente să fim împreună. Popeasca stătea cu noi pentru că o făceam să rîdă. Și acum, cînd sîntem în formă, o facem să rîdă cu lacrimi. Mie îmi plăcea foarte mult să o văd rîzînd. Oprea era pasionat de arheologie și, cîteodată, dispărea cu zilele de la școală. Apărea apoi bronzat, zîmbitor și chiar cu un aer superior față de noi, ceilalți. Dacă stau să gîndesc în urmă, chiar avea dreptul să ne privească așa, pe noi, elevii mai mult sau mai puțin model. Pe Caius Dobrescu l-am cunoscut mergînd la Cenaclul 19, cum am spus. Îmi amintesc perfect, era o zi de februarie. Am intrat în cofetăria de la «Cerbul carpatin», pe Hirscher, să mîncăm o prăjitură și să bem un ness. Înăuntru, un lungan care stătea chircit pe scaun comenta de zor cu un coleg al său. Lunganul era Caius Dobrescu”
Fostul restaurant Cerbul Carpatin Vezi loc
Lîngă gara Predeal
Lîngă gara Predeal
o femeie
Cu basma pe cap și
O pungă în mînă merge
În patru labe.
Se chinuie ca un melc
Să ajungă la o centrală termică
Dezafectată.
De acolo nu ai nimic
De cumpărat.
În compartiment
E cald iar noi vorbim
Despre școală.
Ei gheața îi arde palmele
Și genunchii.
Peste vreo lună cînd trec prin Predeal
Ea e la începutul drumului
Gheața s-a topit
punga albă joacă în vînt ca
În American Beauty.
Gara Predeal Vezi loc
Viața e vis
Am visat că sînt actor și
joc într-o piesă eram îmbrăcat în alb ca personajele din piesele
puse de purcărete sau ca alea din hamletul lui vlad mugur
162
pe bune eram actor și jucam
pe scena de la brașov
aveam un rol de martor care
tăcea într-o intensă hărmălaie cel puțin actrița principală
mică și durdulie
țipa întruna țipătul ei m-a trezit
transpirasem de-a binelea sub păturile aspre
caloriferul electric mergea brici afară cîinele vecinilor de internat
continua să latre din
noaptea cînd fusese aici lili hamzea liniștit
mi-am văzut de rol
chiar ar fi trebuit să intru în scenă dar nu știu cum am nimerit în
sala profesorală a fostului
meu liceu m-am întîlnit cu unul dintre foștii noștri profi m-a întrebat
cum se dă anul ăsta admitere la noi la litere a durat
ceva timp să-i explic cum e cu dosarul
cu procentele între timp piesa
se terminase grăsuța mi-a spus că fusese un mare succes
după care a început
să țipe la mine că am plecat ca un inconștient
că-mi disprețuiesc colegii
asta a fost prea de tot m-am trezit mi-am deschis mobilul
să văd cît e ceasul era 7 fără 3 minute era miercuri
și aveam 12 ore de curs.
Teatrul Dramatic Sică Alexandrescu Vezi loc
Brașov tranzit
Trec prin orașul meu fără
Să cobor în gară
Merg spre Sibiu nu cobor
Pentru Adi și Tudor mă
Gîndesc doar la ei poate
I-aș fi putut chema în gară
Adi să stea lîngă Tudor cît
Timp privește el rapidul motor
Amîndoi să privim cum
Zice el tare „ta-tai” după care
Ar începe să plîngă mai
Bine așa trenul pleacă
Cerul e plumburiu tabela de marcaj de pe Tineretului e oarbă
Steagu joacă cu Gloria Buzău mă îndepărtez fără să
Știu scorul.
Ăsta e meciul.
Gara Brașov Vezi loc
Brașov, 2 martie 2011
Sînt doar două vîrste pe Republicii
În iarna asta fără sfîrșit:
Studenții și pensionarii.
E ora 1 și Jacobs oferă
Gratis pliculețe de capucino.
Coada e disciplinată compactă.
De la Coroana Șuluțiu
Privește strada. Bea un schwartz.
Din hotel Steinhardt se uită
Pe geam. A venit ieri seară cu maică-sa
De la București.
Sebastian la etajul II se-nvîrte prin cameră și se
Gîndește cum să-și omoare personajul.
Tînărul Baciu coboară strada s-ar așeza și
Nu s-ar așeza la coadă.
Vocea din cort anunță că mai
Sînt 60 de pliculețe în
60 de secunde strada
e pustie.
Strada Republicii Vezi loc
Brașov, 2 martie 2011
Sînt doar două vîrste pe Republicii
În iarna asta fără sfîrșit:
Studenții și pensionarii.
E ora 1 și Jacobs oferă
Gratis pliculețe de capucino.
Coada e disciplinată compactă.
De la Coroana Șuluțiu
Privește strada. Bea un schwartz.
Din hotel Steinhardt se uită
Pe geam. A venit ieri seară cu maică-sa
De la București.
Sebastian la etajul II se-nvîrte prin cameră și se
Gîndește cum să-și omoare personajul.
Tînărul Baciu coboară strada s-ar așeza și
Nu s-ar așeza la coadă.
Vocea din cort anunță că mai
Sînt 60 de pliculețe în
60 de secunde strada
e pustie.
Strada Republicii Vezi loc
Alte cărți
Curent/Gen literar: Postmodernism , Liric
Vezi carte
Curent/Gen literar: Postmodernism , Optzecism
La cea mai înaltă ficțiune este o carte fascinantă scrisă de Florin Iaru, ce ne poartă într-o lume plină de suspans și mister. Personajele complexe și pline de profunzime ne introduc într-o poveste captivantă, plină de neprevăzut și emoție. În aceast...
Vezi carte
Aer cu diamante, 1982
Florin Iaru , Mircea Cărtărescu , Traian T. Coșovei , Ion Stratan
Editura: Humanitas
Curent/Gen literar: Optzecism , Postmodernism
„Acum treizeci de ani, stînd noi, poeţi tineri şi furioşi, şi judecînd realitatea potrivnică, obidiţi de piedicile puse prin edituri nouă, corifeilor ei, ce ne dă-n gînd ideea? Să scoatem o carte-n regie proprie! O antologie din tot e mai bun, mai ad...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Optzecism , Postmodernism , Urban
Debut poetic al scriitorului Florin Iaru.
Vezi carte
Curent/Gen literar: Liric
„E aproape de jumatatea filmului Janosik. Prawdziwa Historia o secventa in care, dupa ce un nobil e umilit intr-o bataie cu sabii, camera se muta pentru citeva secunde pe haiducul Janosik si in nu mai mult de o secunda au loc doua taieri de pelicula ...
Vezi carte