Fosta Terasa Oteteleșanu (azi Palatul Telefoanelor)
Deschide în Google Maps

Fosta Terasa Oteteleșanu (azi Palatul Telefoanelor)

Cafenea Bucuresti

Fosta Terasă Oteteleșanu a fost unul dintre cele mai celebre locuri de întâlnire ale boemei bucureștene.

Foto: Iosif Berman, via Historia

Evenimente
Cărți

Terasa Oteteleșanu

Aparținând prestigioasei familii de boieri olteni, Oteteleșanu, faimosul conac și terasă au fost timp de aproape un secol leagănul boemei literare și artistice și „un simbol al balurilor și recepțiilor cu ștaif din capitală” (Andreea Răsuceanu, Dicționar de locuri literare bucureștene

„Salonul Oteteleșenilor te consacra. Spre a fi cineva, oricine trebuia sa treacă prin acest salon. Aici se lansau fetele în lume, aici se lansau tinerii, aici se înnodau intrigile sentimentale, aici se puneau la cale căsătorii, aici se hotărau și multe combinații politice Tot aici se dădeau și reprezentații de teatru și este primul local din București unde se ascultă jazz. În perioada de iarna, în grădina localului era amenajat un patinoar.” (Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată)

Pe locul celebrei terase frecventate de-a lungul anilor de toți marii scriitori, poeți și pictori, s-a ridicat apoi Palatul Telefoanelor. 

Terasa unde Dragoș și George stabilesc să se întâlnească

Cișmigienii, 2020

Eugen Cadaru

Curent/Gen literar: Realism magic , Istorie alternativă , Urban

Perioada: Contemporan

Tip de loc: Cafenea

Tag-uri: Despre București , Istorie urbană , Literatură fantastică , Urban , Geografie literară , Istorie ficțională

„— Să bem o bere zici?
George păru nedumerit.
— Da. E ceva rău în asta?
— Nu. Mă întreb doar când am băut noi ultima dată o bere împreună? Tu îţi mai aminteşti?
George se încruntă, păru că se gândeşte, apoi ridică din nou din umeri:
— Nu ştiu, nu-mi aduc aminte acum. Dar ce-ţi veni cu asta?
Dragoş nu răspunse.
— Deci rămâne pe luni, la opt, la Grădina Oteteleşanu?
— Da, este în regulă.
— Atunci aşa să fie. Vezi că eu nu o să stau chiar în curtea principală, ci o să mă găseşti pe terasa hotelului de lângă grădină. Aia care vara n-are geamuri, o ştii, da?”

Toma Pahonțu cunoaște un director de revistă și își începe cariera de gazetar

Gorila, 1938

Liviu Rebreanu

Curent/Gen literar: Realism

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Cafenea

Tag-uri: Politic , Social , Literatură școlară

Proaspăt ajuns la București, tânăr, motivat și plin de entuziasm, Toma Pahonțu reușește să își găsească un loc în lumea gazetăriei în timp ce studiază „Dreptul pentru carieră şi Litere pentru plăcerea lui.”

„La Terasa Oteteleşeanu, într-o seară, a întâlnit pe directorul revistei, aproape la fel de tînăr dar cu ifose de celebritate. În câteva săptămâni a făcut cunoştinţă cu diverşi scriitori, ziarişti, pictori, actori, şi toţi îl găseau simpatic şi interesant fiindcă scria critică şi avea curaj... În preajma vacanţei, prin sprijinul profesorului de estetică pe care-l frecventa, a intrat la o gazetă obscură de partid, cu o leafă de mizerie şi cu obligaţia de-a scrie zilnic o pagină întreagă fie direct, fie cu foarfecele. Era fericit. Făurea planuri, toate în jurul literaturii. Îşi dădu cuminte examenele. Se visa urmaşul lui Maiorescu.”

Gorila

Gorila, 1938

Liviu Rebreanu

Curent/Gen literar: Realism

Romanul „Gorila” al lui Liviu Rebreanu este un complex comentariu politic și social al perioadei interbelice. Romanul radiografiază societatea și clasa politică a anilor dintre cele două războaie mondiale, anticipându-l prin tensiune pe cel de-al doi...

Vezi carte
Cișmigienii

Cișmigienii, 2020

Eugen Cadaru

Editura: Polirom

Curent/Gen literar: Realism magic , Istorie alternativă , Urban

Cum ar fi fost România dacă la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu ar fi fost ocupată de Uniunea Sovietică? Ce ar fi discutat Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu într-o frumoasă dimineață a anului 19...

Vezi carte