Amintiri din Junimea
Vezi un traseu literar
Anul publicarii: 2011
Editura: Humanitas
Perioada: Secolul al XIX-lea
Curent/Gen literar: Memorialistică
Tag-uri: Cenaclu literar, Despre Iași, Istorie culturală, Memorii, Secolul al XIX-lea
„Societatea Junimea n-a fost un loc, n-a fost un grup, n-a fost, în nici un caz, o instituţie plicticoasă, o lecţie de manual, a fost o lecţie de viaţă şi o stare de spirit: aceea care-i însufleţea pe tinerii de vârste cuprinse între vreo 20 şi 30 de ani, întorşi de la studii din străinătate cu gândul de a umple un loc gol pe harta treburilor româneşti. (...) Norocul Junimii în anii ei cei mai buni şi mai prolifici au fost scriitorii de vârf, numiţi azi clasici, împreună cu capul critic al Societăţii, Titu Maiorescu. Însă norocul Junimii în posteritate a fost un scriitor de rang doi, dovadă că istoria literară nu se sprijină numai pe umerii giganţilor. Ca să fie şi să rămână pentru oamenii viitorului mai mult decât o pagină de dicţionar, Junimea avea nevoie de un narator: prezent, activ, implicat, dar mai ales fidel, una dintre cele mai rare calităţi ale scriitorilor. Şi îndeajuns de format în spiritul cărţilor bune ca să nu-şi rateze misiunea. Acest om a existat, şi numele lui este Iacob Negruzzi.“ — IOANA PÂRVULESCU
Eminescu citește la Junimea și bea la Bolta Rece
Într-o notiţă ce am publicat în Convorbiri literare cu ocaziunea morţii lui Eminescu, am vorbit despre venirea sa la Iaşi în luna iunie 1883, când s-a ţinut acolo o mare serbare pentru inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare ce se ridicase pe piaţa Curţii domneşti. Eminescu îşi regăsi atunci prietenii săi intimi, pe Creangă, pe Miron Pompiliu, pe ceilalţi, cu care petrecu vreo zece zile. În o Junime numeroasă ce se ţinu la mine, el ne ceti, în aplausele entuziaste ale Societăţii, cunoscutele sale versuri în formă de Doină:
De la Nistru pân’la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a…
pe care serbarea i le inspirase. Foarte caracteristic este că, deşi trimes de jurnalul Timpul pentru a scrie corespondenţe despre festivităţile din Iaşi, el nici măcar se duse să asiste la
inaugurarea statuii, ci în timpul când mii şi mii de oameni se grămădeau înaintea Palatului domnesc, şi ascultau discursurile patriotice ce se rosteau, el petrecea singur la Borta Rece cu un pahar de Cotnar.
Bolta Rece Vezi loc
Schimbările suferite de Societatea Junimea în perioada târzie, acasă la Iacob Negruzzi
Cu timpul Societatea noastră literară se schimbase. Pe la anii 1880–’85 Junimea înfăţişa un cu totul alt aspect decât la început. Maiorescu, Th. Rosetti, Eminescu şi Slavici trăiau acum în Bucureşti, Carp, ocupat cu politica şi agricultura, făcea numai scurte apariţiuni în Iaşi, Pogor, îngrijat de sănătatea sa, ieşea rareori din casă seara şi pierdea tot mai mult interesul pentru Societatea noastră; câţiva membri murise, iar unii din cei vechi cari nu părăsiseră oraşul Iaşi, precum profesorii Culian, Melic şi alţii, se simţeau cam străini în mijlocul unei generaţii tinere, crescută în bună parte de ei înşişi, şi se arătau în întrunirile noastre abia de două, trei ori pe an „pentru a întrerupe prescripţia“, cum ziceau ei. Singuri N. Gane, Gr. Buicliu, A. Naum, şi mai ales eu, am rămas statornici până la sfârşit. În casa mea din strada Păcurari eu strângeam regulat o dată pe săptămână întreaga generaţie mai nouă ce se ocupa cu literatura, însă, fiind în toţi anii aceştia deputat, mă duceam şi eu câteva luni pe iarnă la Bucureşti – ceea ce producea o întrerupere supărătoare în mersul Societăţii. Pe lângă Naum, Vârgolici, Al. Xenopol, Creangă, Conta, Pompiliu, veneau acum regulat tineri ca N. Volenti, Abgar Buicliu, C. Leonardescu, C. Dimitrescu, Xenofon Gheorghiu, Philippide, Missir, Al. Cuza, Meisner etc.
Casa Iacob Negruzzi Vezi loc
Alte cărți
Curent/Gen literar: Memorialistică
Radu Rosetti (1853–1926), istoric, genealogist, scriitor, s-a născut la Iaşi, având strămoşi, din partea tatălui – logofătul Răducanu Rosetti –, doi domnitori, Antonie Ruset şi Manole-Giani Ruset, iar din partea mamei pe Grigore Alexandru Ghyka, care...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Memorialistică , Non-ficțiune
Brașovul de altădată face parte din trilogia memorialistică publicată postum "Un neam, un oraș, o epocă" din care fac parte volumele Spița unui neam din Ardeal și Călare pe două veacuri. Marcată de un profund spirit naționalist compatibil cu convinge...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografic
Capodoperă a literaturii-document interbelice şi una dintre cele mai tulburătoare şi mai limpezitoare panorame ale vieţii politice şi artistice din România primei jumătăţi a secolului XX, Jurnalul lui Mihail Sebastian — obligat de vânturi istorice ne...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Memorialistică , Autobiografie , Modernism
Memoriile lui Mircea Eliade, deși scrise în românește – limba în care, departe de țară, Eliade gândea, visa, își așternea pe hârtie opera beletristică – sunt publicate pentru prima dată integral în patria sa. Suculente, scrise cu un rafinat spirit de...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Biografic , Autobiografie , Memorialistică
Povestea devenirii unui model rom După divorțul părinților, un copil de etnie romă din cartierul bucureștean Rahova visează să fie bogat și să o facă pe mama lui fericită. În universul lui, pentru asta există trei variante: să se facă fotbalist, șme...
Vezi carte