Deschide în Google Maps

Cartierul Regie

Cartier Bucuresti

Cartierul de azi s-a format spre finalul secolului al XIX-lea când diplomatul și omul de afaceri Effingham Grant al cărui nume îl poartă și cartierul și Podul Grant, a pus bazele Manufacturii de tutun Belvedere (1864) devenită apoi Regia Monopolurilor Statului. Zona al cărei nume va rămâne până astăzi cunoscută drept "Regie" a fost parcelată de către Grant și vândută muncitorilor. 

Astăzi încă există clădirea fostei Fabrici de Țigarete Belvedere, monument istoric, aflată pe Str Giulești nr 1-3. 

Evenimente
Cărți
Articole

Discuții între prieteni

Fără instrucțiuni de folosire, 2023

Ioana Burtea

Curent/Gen literar: Non-ficțiune

Perioada: Contemporan

Tip de loc: Cartier

„Mă simțeam dislocată și stingheră în propria viață, așa că prietenia cu Răzvan și cu ceilalți era ceva stabilizant. Primul semestru s-­a scurs în timp ce făceam mișto de profesori, beam cafeaua mocirloasă de la Jeg sau cafeaua mai boierească, dar tot proastă, de la Club 24 din Regie, sugeam bere la Piranha sau jucam un biliard scurt la Texas. Vorbeam despre știri, despre blogul jurnalistului politic Cristian Șuțu, care ni se părea wow, despre potențialul politic al lui Crin Antonescu, dacă s-­ar concentra naibii, sau măgărismele lui Traian Băsescu. Eram „’telectuali bășiți“, cum glumeam.”

Totul se așază, baby

 

Colegele de cameră și viziunea băii din Regie

Condiții noi, 2025

Alina Cobzac

Curent/Gen literar: Postmodernism

Perioada: Contemporan

Tip de loc: Cartier

„În cele două genți cu care am ajuns în Regie, mama mi-a împachetat și câteva furculițe, un polonic și o lingură de lemn cu coada lungă. Ustensilele în cauză nu m-au ajutat să devin mai populară printre colegele de cameră, ba chiar m-au încurcat. Fetele au crezut că fac mișto de ele venind doar cu niște resturi. Astfel, au decis că nu există suficient spațiu în frigider. Trei rafturi, patru fete, eu am rămas pe dinafară.
Am aruncat pătura de pe mine și am alergat la baie. Am deschis ușa  cu atenție, având în minte imaginea ei întinsă pe jos, cu sângele șiroind în dreptul frunții. Baia din Regie e comparabilă cu un șifonier mai mare și o femeie ca ea, cât ar fi fost de mărunțică, nu ar fi avut destul spațiu să leșine fără să se lovească cu capul de chiuvetă.”

(Din povestirea Mămăițele)

Ca să supraviețuiască, hoții lui Bozoncea fac razii la simigeriile din Regie

Groapa, 1957

Eugen Barbu

Curent/Gen literar: Naturalism

Perioada: Roman Postbelic

Tip de loc: Cartier

Încercând să se ferească de "poterele" care îi căutau dar și să supraviețuiască, banda de hoți ai lui Bozoncea își face veacul în Mahalaua Grant și în Regie, ba ascunzându-se de soldați prin gropile de gunoi, ba furând de la rampa de mărfuri CFR sau de la negustorii din Regie. 

„Toată primăvara au bătut Grantul şi rampa de mărfuri. [...] Treceau linia ferată, ocoleau vagoanele negre, pline de ţiţei, săreau scările lor unse şi ajungeau la rampa Regiei, în piaţă.
- Ce ziceţi, nătăfleţilor, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii?
- Trecem, făcea codoşul, să-i târguim puţin...
Şi să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cişmele la ochii lor, nu alta! Ăştia aveau tarabe la capătul pieţei, vindeau covrigi cu susan,corobeţe, halva, peltea şi seminţe. Toamna umpleau prăvăliile cu bostani copţi. Pe toată rampa se scurgea un miros dulce, care aducea lucrătorii de la Regia de tutun în faţa dughenelor." 
Hoții "umflau o mână de covrigi. Plecau apoi liniştiţi, petrecuţi de huiduielile negustorilor [...] Asta până au băgat spaima în ei, că pe urmă ieşeau singuri cu darurile, unul o jumătate de dovleac, altul o alviţă, numai să-i lase în pace. Până la prânz aveau burţile pline. Aşa au dus-o, mai cu găinării, mai cu ciordeală, ba un joc de cărţi, se ţineau la adăpost, că-i căutau gaborii.”

Groapa

Groapa, 1957

Eugen Barbu

Curent/Gen literar: Naturalism

Groapa (1957), roman scris de Eugen Barbu, este o scriere de tip naturalist care redă viața într-o mahala a Bucureștiului interbelic, în jurul unor foste gropi de gunoaie și de exploatare a argilei. Acțiunea urmărește povestea locuitorilor marginaliz...

Vezi carte
Fără instrucțiuni de folosire

Fără instrucțiuni de folosire, 2023

Ioana Burtea

Editura: Nemira

Curent/Gen literar: Non-ficțiune

„Poveștile personale pot fi o cheie către sufletele oamenilor, așa înțelegem lucruri despre lume, povestindu-ne viețile și experiențele“, spune Ioana Burtea spre finalul cărții, iar în fraza aceasta e așezat (o parte din) adevărul p...

Vezi carte
Condiții noi

Condiții noi, 2025

Alina Cobzac

Editura: Vellant

Curent/Gen literar: Postmodernism

Prozele Alinei Cobzac încep în realitatea cotidiană și alunecă, încet-încet, înspre straniu. Motorul îl reprezintă fenomene psihologice sau sociale bine-cunoscute – de la relații de familie subtil disfuncționale, la corupție sau senzaționalismul crim...

Vezi carte