Când macii leagană povești
Vezi un traseu literar
Anul publicarii: 2025
Editura: Editura pentru Artă și Literatură
Perioada: Contemporan
Curent/Gen literar: Realism, Saga de familie
Tag-uri: Cronică de familie, Realism
Romanul Corinei Ozon suprapune istoria unor familii (a căror existență este strâns legată de poveștile unui spațiu anume – moșia de la Rânghilești, din Moldova) peste marea istorie românească și europeană, cu nenumăratele ei cotituri sociale, ce se ivesc în răstimpul unui veac deșirat de două războaie mondiale și de mai multe schimbări semnificative de regim politic. Simbolul acestei țesături de tip palimpsest, în care biografiile protagoniștilor se profilează pe contururile fluide ale vremurilor, este leagănul magic, în care se odihnesc pruncii fiecărei generații și de al cărui balans nefiresc se tem adulții.
Dimensiunea istorică a romanului, menită să lumineze creșterea și descreșterea unor moduri de existență și înlocuirea lor treptată cu altele noi, este dublată de cea psihologică, ce urmărește destinele eroilor și răspunsurile lor în fața dificultăților ce le jalonează parcursul.
Ritmul alert al scriiturii pare a ne atenționa că uitarea poate fi o formă gravă de vulnerabilitate și că povestea trebuie spusă, pentru a recupera astfel chipurile celor ce nu mai sunt prezenți. Arhitectura narațiunii trimite mereu în subtext la importanța memoriei, înțeleasă în termenii lui Henri Bergson, ca memorie-imagine, capabilă să proiecteze trecutul în prezent prin intermediul scenelor pe care ni le livrează. În felul acesta, timpul întâmplărilor și cel al rememorării se întrețes, într-un roman care te poartă rapid prin epoci și locuri diferite, creând impresia că totul se petrece sub ochii tăi de cititor. Cristina Bogdan
Cartea ale carei prime pagini le parcurgeți acum nu este o excepție. Din nou, Corina Ozon se aventurează pe tărâmuri literare noi și construiește o combinație originală între o saga de familie și istoria unuia dintre colțurile îndepărtate ale României de-a lungul a aproape un secol, cel mai zbuciumat secol dintr-o istorie niciodată blajină. La intersecția imperiilor și în luptă cu natura și cu vremurile, personajele cărții vă vor cuceri de la primele pagini și vă vor antrena în universul lor. Națiuni și credințe, pasiuni și tradiții se întâlnesc într-o succesiune de capitole care desfășoară firul narațiunii din perspectivele personale ale eroilor cărții. Bagheta magică ia forma unui leagăn verde, pictat cu flori de mac, care nu trebuie lăsat nicicând să se legene gol. Vă invit să dați pagina și să deschideți poarta acestei cărți. Dan Romașcanu
Acțiunea romanului Când macii leagănă povești începe într-o perioada prosperă, sfârșitul secolului al XIX-lea, care pune afacerea cu grâne din Rânghileşti pe harta Europei. Această lume așezată devine amintire când tăvălugul celor două războaie mondiale ară întreaga Europă, distrugând țări și destine. Chiar și povestea de iubire dintre Anastasia și Mihai este greu încercată. Dacă autoarea Corina Ozon ar fi lăsat povestea lor și a supraviețuitorilor să se piardă, tu, cititorule, n-ai fi aflat niciodată cât au pătimit. Contează o poveste? Da, pentru că uneori o poveste salvată face cât o lume. Emilia Chebac
Anastasia ajunge în București pentru a lucra la fabrica „Zamfirescu & Fiii”
„Era martie 1924, iar Bucureștiul, cu tramvaiele lui scârțâind și vânzătorii de ziare strigând știrile dimineții, părea că respiră cu mai multă poftă decât în anii grei de după Marele Război. Fabrica „Zamfirescu & Fiii” nu era cea mai mare din oraș, acel titlu îl deținea „Regina Maria”, vestita ciocolaterie de pe Calea Victoriei, dar era iubită pentru ceea ce producea: ciocolată densă, parfumată, ambalată cu gust și respect. Rețeta fusese adusă de bătrânul Zamfirescu din Elveția [...]”
Fosta Fabrică „Zamfirescu & Fiii” Vezi loc
Anastasia și Mihai se întâlnesc în Cișmigiu și încep să își imagineze un viitor împreună
„Duminica următoare, se lăsase deja frigul, însă oamenii se plimbau în parc. Mihai o aștepta la intrarea de pe bulevard, unde se afla chioșcul de ziare, care era închis. Anastasia fusese în Cișmigiu o singură dată cu Silvia și Antoneta, și rămăsese încântată de frumusețea grădinii și de eleganța femeilor. A ajuns destul de ușor cu tramvaiul pe Știrbei Vodă, de unde a continuat să meargă pe jos.”
Parcul Cișmigiu Vezi loc
Mihai lucrează ca jandarm în Cazarma Brigăzii de Jandarmi Pedeștri
„Cazarma Brigăzii de Jandarmi Pedeștri se întindea impunătoare în zona Dealului Uranus. Pentru bucureșteni, reprezenta un loc al siguranței și al liniștii. Zidurile groase adăposteau mai multe unități de jandarmi, dormitoare comune, cantina și curți interioare pentru instrucție. În acea dimineață de octombrie, la ora cinci, a răsunat ca de obicei sunetul strident al trâmbiței care anunța trezirea.”
Fosta Cazarmă a Brigăzii de Jandarmi Pedeștri Vezi loc
Drumul pe care Anastasia îl parcurge cu Silvia către cafeneaua Capșa
„Au coborât încet până în apropierea unei intersecții, aproape de gară, unde se afla o stație de tramvai, linia 4, care făcea legătura cu centrul orașului. La scurt timp a venit tramvaiul, vopsit în verde-închis, din lemn lăcuit, cu geamuri mari. Au urcat și s-au așezat pe bănci de lemn, reci. Geamurile erau ușor aburit. Nu era aglomerat, la ora aceea oamenii se aflau la muncă [...] Trecerea se făcea prin Dealul Spirii, iar Anastasi a tresărit când a văzut inscripția pe cazarmă: Regimentul de Jandarmi Pedeștri. Mihai se afla oare acolo sau în altă parte unde fusese trimis să păzească vreun loc? [...] Abia acum avea să descopere orașul. Tramvaiul a coborât spre Podul Izvor, a străbătut bulevardul, a trecut pe lângă Palatul CEC, Hotelul Continental, pe Calea Victoriei [...] La stația de la Universitate au coborât și au luat-o pe jos, pe Calea Victoriei, către Capșa, un drum scurt, dar presărat cu lume elegantă [...] Cafeneaua Capșsa era deja animată; ospătarii în jiltecă albă purtau platouri cu prăjituri, doamenele sorbeau cafea turcească și bărbații îmbrăcați impecabil răsfoiau gazetele.”
Casa Capșa Vezi loc
Alte cărți
Curent/Gen literar: Ficțiune istorică , Proză scurtă , Realism
Volumul „Unde stă norocul – schițe și povestiri” de Gh. Brăescu, apărut la editura Minerva, oferă cititorului o incursiune fermecătoare în spațiul rural românesc de la începutul secolului XX. Cartea adună o serie de texte scurte, schițe și povestiri,...
Vezi carte
Jar, 1934
Curent/Gen literar: Realism
Jar a fost publicat în 1934, acțiunea romanului se petrece într-o familie bucureșteană în perioada interbelică și urmărește povestea tragică de dragsote a Lianei, fiica familiei Rosmarin. „În favoarea lui Liviu Rebreanu, mai ales în Jar, pledează de...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Realism , Urban , Memorialistică
Timișoara subterană. Fără sfârșit. În acest al doilea volum coordonat de Cristian Vicol, alți 19 autori născuți, crescuți sau mutați în Timișoara participă la reconstruirea underground-ului local. Periferia înconjoară centrul, îl îmbrățișează (sufocă...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Realism , Simbolism , Neomodernism
„Casa domnului Alcibiade”, de Radu Tudoran, este primul volum al ciclului epic „Sfârșit de mileniu”. Textul împletește confesiunea personală a naratorului cu istoria tumultuoasă a secolului XX, debutând cu amintirea unei fugi din copilărie cauzată de...
Vezi carte
Curent/Gen literar: Realism
Chefe și Zefelin este un roman de serie neagră „un roman adesea (dar nu neapărat) polițist, care propune o viziune pesimistă sau în care personajele se luptă prin mijloacele de care dispun cu mizeria, sărăcia, lipsa speranței, injustiția sau cu cei c...
Vezi carte