Redacție de revistă

Evenimente

Cărți

Contextul fondării revistei „Viața românească”

Geografia literară a României, 2023

Autori asociati: Mihail Sadoveanu , Nicolae Gane , Alexandru A. Philippide , Alexandru Vlahuță , Octavian Goga , Ioan Alexandru Brătescu-Voinești , Paul Bujor , Garabet Ibrăileanu

„Constantin Stere

[...]

Va scrie Cum am devenit director al „Vieţii româneşti” îmboldit de Ibrăileanu. „E una dintre curiozităţile şi farmecele acestui caracter paradoxal şi complex. În relaţiunile personale, de o timiditate şi delicateţă care ar face cinste unei fecioare nu din vremuri postbelice, Ibrăileanu, cu condeiul în mână la biroul său devine agresiv, violent, corosiv adesea până la brutalitate...! [...] Tot aşa am devenit pasionat profesor de literatură română, când aceasta încă nici nu exista, incapabil să se coboare din lumea sublimizată la literelor.” Literatura chiar exista:
„Ibrăileanu a avut grijă să adune la mine, în curând, dacă nu în aceeaşi seară, pe toţi aeronauţii ratăciţi prin Iaşi în acele vremuri antibeletristice... şi aproape toţi dezarmaţi faţă de cruzimile vieţii ca şi el însuşi: Ion Botez (pe atunci nu ajunsese încă director de bancă), Costică Botez, Gheorghe din Moldova, D.D. Pătrăşcanu, Paul Bujor, Spioridon Popescu, I. Mironescu, P. Bogdan, Mihai Carp, Mihai Pastia, dr. N. Quinezu...”.
Şi primul număr a şi apărut în martie 1906, sub direcţia lui C. Stere şi Paul Bujor. „Din primele numere revista a ştiut să-şi asigure nume şi colaborări preţioase: I. Al. Brătescu-Voinești, Matilda Poni, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Al. Vlahuţă, Al. Philippide, I.G. Duca, I. Simionescu, Aurel C. Popovici, Nicu Gane.”1
Aeronauţii, vom arăta, stau unii lângă alţii, mari de tot.

NOTĂ
1 C. Stere, Scrieri, ediţie, studiu introductiv şi note de Z. Ornea, Editura Minerva, 1979, p. 278–279.”

Muzeul Național al Literaturii Române Vezi loc

Culisele mondene ale Junimii ieșene

Geografia literară a României, 2023

Cornel Ungureanu

Autori asociati: Iacob Negruzzi , Ion Creangă , Titu Maiorescu , Veronica Micle

„Primele întâmplări senzaţionale ale literaţilor în secolul al XIX-lea se petrec în Moldova. Nimeni nu bănuia că sobrul, frigidul Maiorescu ar avea o viaţă sentimentală atât de agitată încât să nască suspiciuni şi procese. Între martorii acuzării va fi şi tânăra Veronica Micle, prima infidelă de rang înalt a literaturii române.

Incidentul Maiorescu ţine de simptomatologia vieţii sociale ieşene, pe care am încercat să o numim ceva mai înainte. Întâlnirile Junimii, nu exclusiviste, aveau umor, stimulau petrecerea, distribuiau fericit accentele: comedia stimula ironia şi autoironia, gluma putea să primeze. Erau oameni ai partidului conservator şi chiar intrarea lor în masonerie a părut, unora, paradoxală. Unul dintre autorii prea puţin apreciaţi azi, Iacob Negruzzi, era entuziasmat de Poveştile corozive ale lui Creangă.

Un adevărat aristocrat al secolului al XIX-lea moldav nu-şi putea exprima entuziasmul decât în felul acesta:

„Ce fericită achiziţie pentru societatea noastră acea figură ţărănească şi primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind mai ales cele «corozive» specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor, al lui Lambrino, ba se poate zice – afară de Naum – a tuturor junimiştilor. Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure păreţii! Singur râsul lui înveselea societatea, fără comentarii”.

Într-o Männerbunde ca Junimea, succesul licenţei era explicabil.”

Casa „Vasile Pogor” – Casa Junimii Vezi loc