Tâmpa

„Ziarele anunţau că la „dorinţa fierbinte a populaţiei muncitoare din Braşov”, oraşul va purta numele geniului conducător al Uniunii Sovietice, deşi nimeni nu auzise vreodată vreun muncitor care să aibă dorinţa asta, nici măcar din greşeală. Şi, cel mai ciudat, pe Tâmpa, spre partea stângă, cum te uitai la ea, brazi proaspăt plantaţi formau, cu litere mari de tipar, acelaşi STALIN.
— Aici, cel puţin, partea stângă e bine aleasă, comenta Tanti, deşi mă mir că-i aşezat cam la margine, nu? Cui i-o fi venit o asemenea idee?
[...]
Trecuseră deja şapte ani de la moartea nemuritorului. La expeditor, unii mai scriau Tov., dar alţii reveniseră, plini de teamă sau plini de curaj, după firea fiecăruia, la Dl şi Dna. Brazii cu literele n-au fost tăiaţi, silvicultorii au găsit altă soluţie: au plantat în locurile goale alţi brazi, un pâlc care a înghiţit destul de repede prima parte a numelui, STA. Doar LIN a mai rămas câţiva ani pe partea stângă a Tâmpei, şi ne era arătat de părinţi, nouă şi musafirilor, de pe terasa pierdută între acoperişuri, ca să vedem „cum se scrie istoria”. ”