Șoseaua Kiseleff (La Șosea)
Deschide în Google Maps

Șoseaua Kiseleff (La Șosea)

Evenimente
Cărți

Sanatoriul de lux al doctorului Marcel Walter

Drumul ascuns, 1932

Hortensia Papadat-Bengescu

Curent/Gen literar: Psihologic , Realism

Perioada: Interbelic

Tag-uri: Literatură scrisă de femei

„Sanatoriul Walter – Şoseaua Kiseleff – Aleea a 4‑a la poarta laterală" după cum îi dictează Elena Drăgănescu șoferului, este moștenirea rușinoasă a doctorului Marcel Walter de la bătrâna și bogata femeie de afaceri Efraim căreia acesta i-a fost amant în schimbul averii ei. 
 
„Privit de‑aproape, mai ales, sanatoriul Walter era o instituţie măreaţă. Corpul de casă vizibil de pe şosea, la stânga rondului întâi ce leagă Calea Victoriei cu aleea de plimbare a păduricii bucureştene, clădire cu aspect de castel bavarez, era numai centrala instituţiei; trei pavilioane impunătoare şi noi erau simetric repartizate înapoi în mijlocul parcului şi legate de corpul principal prin lungi coridoare: pavilionul de chirurgie, cel de boli interne şi cel de boli nervoase; în fund, izolat sub ocrotirea brazilor şi a teilor, se afla un al patrulea pentru contagioase, cu stil de adevărat pavilion de vânătoare. De fapt, castelul bavarez şi pavilionul tirolez fusese clădite de prinţul Barodin, însurat cu o prinţesă Basarab.“

Plimbările amoroase dintre Dania și Sandu la Șosea

Jocurile Daniei, 1971

Anton Holban

Curent/Gen literar: Modernism , Psihologic

Perioada: Interbelic

 „La întâlnirea de la Şosea totuși Dania a venit. Am pornit pe alei, ne‑am așezat pe o bancă mai singuratică, am mâncat semințe de floarea‑soarelui și ne‑am drăgostit, îmbrățișări fără de nici o frică de oamenii care ne puteau vedea, de lumina care cădea pe noi“.
 
Un alt episod de tachinare amoroasă îi surprinde pe cei doi în mașină, pe Șoseaua Kiseleff, Dania fiind cea care șofează: 

„Și Dania, atât de sfioasă de obicei, a pornit fără de nici o ezitare pe șoseaua Kiseleff, mai departe. Îmi treceam mâna pe gâtul ei, o sărutam pe obraz. Părea că nici nu observă, că trebuie să fie atentă la drum, nu era decât emoționată simţindu‑mă alături. I‑am sărutat chiar gura, complet indiferent de pericolele care puteau surveni. Nu cunoșteam nici unul teama. Gândul la un accident posibil ne făcea să glumim: «E atât de bună sărutarea noastră că, dacă ni s‑ar întâmpla ceva grav, n‑am băga de seamă că am murit.»“

Expoziția lui Ann unde Paul îî critică picturile fără să știe că sunt ale ei

Accidentul, 1940

Mihail Sebastian

Curent/Gen literar: Modernism

Perioada: Anii 40

Tip de loc: Zonă din București

Tag-uri: Dragoste , Psihologic , Istorie urbană

„Era la un salon oficial (unul din primele saloane oficiale, organizate la Șosea) unde venise cu un prieten și se opriseră în fața unui grup de acuarele în care îl surprindea un albastru strigător, puțin metalic, de «creion chimic». Desenul era nesigur, nervos, încurcat în liniile lui capricioase, ca o scriere grăbită, dar cu neașteptate preciziuni de detaliu, ca și cum din când în când pensula s-ar fi oprit ca să pună un punct sau o virgulă într-o frază prea confuză. [...]

 - E amuzant și neserios, spuse Paul. De altfel am impresia că sunt lucruri, pe care le-am mai văzut. Se gândea la anumite tablouri de Raoul Duffy, câmpuri de curse, porturi pavoazate, imagini de aceeași dezordine copilăroasă.
Tocmai se pregăteau să treacă mai departe, când Anna, care era din întâmplare aproape de ei și pe care o și salutase în trecere, îl opri.
- lartă-mă că sunt indiscretă, dar te-am auzit vorbind despre tablourile mele și aș vrea să-mi spui tot ce gândești.
- Cum tablourile dumitale! Pictezi?
- Nu știai?”

Mitică Gheorghiu se ceartă dramatic cu Marcella

Huliganii, 1935

Mircea Eliade

Curent/Gen literar: Realism/Dramatic

Tag-uri: Portret de generație , Social , Despre București , Istorie , Istorie urbană , Al Doilea Război Mondial

După ce Marcella întârzie două ore la întâlnirea pe care ea i-o dăduse lui Mitia „care consumase nenumărate cafele şi îngheţate în aceste două ceasuri de aşteptare”,  cei doi iau un taxi și pleacă în direcția generală a Otopenilor. La Șosea cei doi se ceartă în mașină atunci când Marcella îi mărturisește că iubește pe altcineva, iar Mitică într-o ieșire teatrală de furie o insultă și o dă afară din mașină chiar pe marginea străzii. 

„Pentru că era foarte cald şi voiau să ajungă mai repede, Gheorghiu a oprit un taxi. îşi aducea bine aminte figura copios transpirată a şoferului. În faţa Arcului de Triumf a întrebat: „Ocolim sau o luăm înainte? Cît de precis i-au rămas toate amănuntele acestea în minte; glasul gros al şoferului, doica în rochie cadrilată, traversînd în panică aleea pietonilor, un început de nor alburiu, crescut deodată în direcţia Otopenilor...
[...]
— Să rămînem prieteni, Mitia...
Veşnica ei scăpare; să evităm, să nu ne certăm, să nu ne umilim...
— Iubesc pe altcineva, adaogă.
[...]
Deschise uşa şi aproape o îmbrînci afară, pe marginea şoselei. Coborîse fără să-şi dea seama, şi îşi puse automat mîna pe pălărie; i se părea că bate vîntul. Cu capul scos pe geam, Mitia o mai înjură odată, mai brutal, apoi maşina o porni mai departe, cu un zgomot care o umili mai mult, decît toate insultele. I se părea că aiurează, că toate lucrurile acestea s-au întîmplat într-un vis rău. Dar trebui să se tragă îndărăt, ca să n-o strivească o maşină care venea în urmă. Începu atunci să plîngă de furie, de umilinţă. Aproape alergă spre alee, să dispară mai departe între pomi, să n-o mai vadă toată lumea insultată şi umilită, acolo, la marginea şoselei. [...] Traversă atunci mai multe alei şi ajunse istovită în şoseaua Jianu.”

Plimbările de duminică ale elitei

La Medeleni, 1925

Ionel Teodoreanu

Curent/Gen literar: Realism

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Stradă

Tag-uri: Bildungsroman , Copilărie , Adolescenți , Maturizare/Coming of age , Literatură școlară , Cult

Herr Direktor îi zugrăvește lui Dănuț mirajul Bucureștiului — licee „ca-n povești”, duminici la Șosea și călătorii în străinătate:

„Dănuţ trase cu coada ochiului la Olguţa, dar întâlni numai ochii trişti şi miraţi ai Monicăi.
De-acuma înainte ai să ai pantaloni lungi, cu dungă! Auzi, Dănuţ? Pantaloni lungi. Aşa cum poartă tata şi cu mine. Ce mai vrei?
Dănuţ începu să asculte.
Ce se-ntâmplă însă: noi cu toţii vrem ca tu să ai parte în viaţă de ce-i mai bun şi ce-i mai ales… Şi fiindcă la Iaşi nu sunt licee de samă, am dori să urmezi liceul la Bucureşti. În capitala ţării, Dănuţ! Să stai într-un oraş cu regele! Duminica te scot din internat, şi după ce tragem un… o masă grozavă la Enescu unde-ai să comanzi tu ce-ţi trece prin cap ne trântim într-o trăsură cu doi cai negri şi facem o plimbare la Şosea… Şi să ştii, Dănuţ, muscalul care l-oi alege eu întrece caleaşca regelui! Hei-hei! Săracul rege! Noi înainte, picior peste picior, şi el în urma noastră… Ştii tu că moşu Puiu se pricepe!… Şi la anul după ce-i învăţa tu bine, ca să nu-l faci de râs pe moşu Puiu facem amândoi o plimbare în străinătate. Când cu trenul, când cu vaporul!… Şi când ţi-i întoarce, vorbind atâtea limbi străine, rămâne Olguţa cu gura căscată, glumi Herr Direktor, făcând cu ochiul Olguţei. Vra să zică, Dănuţ, iaca ce-ţi propune moşu Puiu: ori rămâi la Iaşi într-un liceu dărăpănat unde vin toţi desculţii şi nespălaţii, într-un liceu cu uniforme urâte ori vii la Bucureşti cu moşu Puiu, la un liceu ca cele din poveşti, în oraşul în care stă regele, în oraşul în care, duminicile, o ducem numai într-o petrecere, şi de unde, când vine vacanţa, hop în tren şi tot înainte… Acuma tu gândeşte-te şi alege… Tu ştii cum e bine şi ce vrea moşu Puiu. Hotărăşte.
Hai, Monica. Noi n-avem ce căuta aici.
Uşa pocni… Herr Direktor aprinse o havană… Dănuţ îşi roti privirea prin odaie… Domnul Deleanu privea plafonul încruntat, ca şi cum acolo sus ar fi fost zugrăvită vânzarea lui Isus.”

Spiridon Vădastra se plimbă prin oraș îmbrăcat în uniforma militară a lui Băleanu

Noaptea de Sânziene, 1955

Mircea Eliade

Curent/Gen literar: Realism magic

Perioada: Anii 50

Tip de loc: Stradă

Tag-uri: Alegorie , Literatură fantastică

Vădastra, care împarte cu locotenentul Băleanu apartamentul închiriat de la un diplomat, probează într-o seară uniforma de ofițer găsită în odaia lui pe care o inspecta adesea. Este atât de cucerit de aspectul său "marțial" încât nu poate rezista tentației și pleacă la o plimbare prin oraș, cosumat în militar. 

„Șovăi o clipă în faţa oglinzii. Ispita de a se îmbrăca ofiţer şi a ieşi să se plimbe pe stradă era prea puternică. Hotărându-se brusc, scoase uniforma locotenentului, stinse lumina şi, cu toate că ştia ordonanţa plecată, trecu tiptil în odaia lui. De data aceasta nu îmbrăcă numai tunica, ci îşi puse mai întâi pantalonii, ceea ce îi dădu oarecum de lucru pentru că, deşi Băleanu nu era mult mai înalt decât el, era mai bine legat, şi Spiridon fu silit să fixeze strâns bretelele şi să se încingă cât putu mai tare cu cureaua. în cele din urmă, rearanjându-şi monoclul şi îndesându-şi pe cap chipiul, se privi în oglindă. [...]
O jumătate de ceas mai târziu, Vădastra se plimba prin odaie, cu pas de stradă, distrat, dar de câte ori trecea prin faţa oglinzii, saluta. [...] 
De când schiţase pentru prima oară salutul în faţa oglinzii, hotărârea lui fusese luată; se va coborî să se plimbe îmbrăcat ofiţer.
De-abia când se văzu în ascensor începu să-l încerce teama. Nu era decât ceasul 11 şi s-ar fi putut să-l recunoască unul dintre vecini. îşi scoase brusc monoclul şi traversă repede holul de la intrare, cu capul în jos, preocupat. Odată ajuns în stradă, porni cu paşi mari către zona mai puţin luminată a trotuarului, şovăi câtva timp încotro s-apuce, apoi se îndreptă hotărât către staţia de taxiuri. Numai când se află la câţiva paşi de maşinile din staţie îşi recapătă aerul marţial şi privi cu linişte în toate părţile. Şoferul moţăia şi, trezindu-se la glasul lui Spiridon întoarse brusc capul şi-i spuse: „Să trăiţi, domnule căpitan!” Spiridon duse maşinal mâna la chipiu.
— O iei spre Şosea, băiete! Şi nu e nevoie s-o iei repede, că avem timp! Noaptea era clară şi nu prea caldă. Pe bulevardul Lascăr Catargiu, aproape de statuia Brătianu, lumea încă nu se împuţinase. Vădastra privea când în dreapta, când în stânga, calm, cu o neînchipuită fericire mocnindu-i în suflet. Aproape de un chioşc cu ziare făcu şoferului semn să oprească. Coborî sprinten şi ducând în treacăt mâna la chipiu, ceru un pachet de ţigări Regale. I se păru că femeia îl priveşte cu oarecare suspiciune, dar nu se intimida, plăti, salută din nou şi se reîntoarse în maşină fluierând.
— La Şosea, băiete!
Aprinse o ţigară mai mult ca să se afle în treabă şi se întinse mai comod în fundul maşinii. Ajuns la Şosea, plăti şoferului, salută şi porni să se plimbe pe alee, sigur de el. Nu întâlnea aproape pe nimeni, iar când zărea de departe vreo pereche — el, civil — încetinea pasul şi-i privea provocator, zâmbind. Doar o singură dată tresări, când auzi înaintea lui, în semiîntuneric, zgomot de pinteni. Îşi pregăti palma pentru salut, dar nu era decât un sergent de stradă, care nu-l văzu, şi trecu înainte. Pe la miezul nopţii se hotărî să se întoarcă. Observă de-abia atunci că umblase destul de mult, căci făcu douăzeci de minute până în Piaţa Victoriei. Luminile de aici îl intimidară. Mai erau destule grupuri care aşteptau tramvaiele şi câţiva cheflii cântau îndreptându-se către Filantropie. Spiridon aşteptă câtva timp, să vadă dacă nu sunt cumva ofiţeri prin apropiere, apoi porni grăbit către staţia de taxiuri care se afla în cealaltă parte a pieţei.”

Tudor îi propune Mihaelei întâlniri la Șosea

Invitația la vals, 1936

Mihail Drumeș

Curent/Gen literar: Roman de dragoste

Perioada: Interbelic

Tip de loc: Stradă

Tag-uri: Dragoste , Dramă

― Eu cînd mă duc la teatru o fac numai pentru piesă.
Nu-mi displăcu riposta, dar nu eram omul care să dezarmeze de la cea dintîi săgeată fontă. Am reluat:
― Înţeleg, ţi-e frică de gura lumii. La teatru s-ar putea să întîlnim pe cineva cunoscut.
M-a privit aşa de nedumerită, de parcă-i vorbeam o limbă pe care n-o cunoştea.
― În acest caz ne întîlnim altundeva. De pildă la Şosea!
S-a înseninat dintr-o dată. I-am surprins chiar un zîmbet sfios în colţul gurii. Mi-a spus pe un ton voios, degajat:
― Mda, la Şosea e mai convenabil. Mi-ar plăcea însă un loc retras.
[...]
Nu ştiu de ce, dar cu celelalte fete nu mi-au trecut deloc prin minte asemenea gînduri. Probabil pentru că nu le dădeam nici o importanţă. Repet: îmi părea rău că Mihaela se dăduse pe brazdă atît de repede. Acum nu-mi rămînea altceva de făcut decît să-i cer întîlnirea de rigoare. Aş fi putut s-o capăt adineauri, cînd o sărutasem. Nu-i nimic: îi voi scrie. Şi i-am scris că o aştept în seara aceea la Şosea, în dreptul Bufetului. N-am adăugat un cuvînt mai mult. La ce bun?
Ce nevoie mai era acum de poezie? Am aruncat biletul în cutie şi, odată cu el, maldărul de scrisori pe care mi le înapoiase.”

Drumul ascuns

Drumul ascuns, 1932

Hortensia Papadat-Bengescu

Curent/Gen literar: Realism , Modernism

Al treilea roman din Ciclul Hallipilor, Drumul ascuns urmărește în continuare destinul principalelor personaje din cărțile anterioare, Fecioarele despletite și Concert din muzică de Bach.  

Vezi carte
Jocurile Daniei

Jocurile Daniei, 1971

Anton Holban

Curent/Gen literar:

Roman interbelic de dragoste, cu un parcurs destul de neobișnuit: a fost scris în 1935 dar publicat decenii mai târziu, în 1971, într-o perioadă care a aruncat o oarecare umbră de inadevcare și demodare asupra poveștii și personajelor. Personajul fem...

Vezi carte
Accidentul

Accidentul, 1940

Mihail Sebastian

Curent/Gen literar: Modernism

Cartea lui Mihail Sebastian urmărește povestea de dragoste dintre Nora și Paul, ea o profesoară, el un avocat nefericit care aduce în relația lor fantomele trecutului.

Vezi carte
Huliganii

Huliganii, 1935

Mircea Eliade

Editura: Ciornei

Curent/Gen literar:

Huliganii este al doilea roman dintr-o trilogie având ca primă carte Întoarcerea din Rai iar a treia - Viața nouă care nu a fost terminată. Când apare, în 1935, romanul Huliganii, succesul lui imediat se datorează nu doar numelui deja consacrat al lu...

Vezi carte
Noaptea de Sânziene

Noaptea de Sânziene, 1955

Mircea Eliade

Curent/Gen literar: Realism magic

„Noaptea de Sânziene înseamnă pentru mine mai mult decât o carte, un nou titlu adăugat bibliografie literare; o socoteam piatra de hotar între trecut și viitor. La nici un alt roman nu lucrasem mai mult și cu mai multa îndârjire și atenție. Așteptam ...

Vezi carte
Invitația la vals

Invitația la vals, 1936

Mihail Drumeș

Editura: reed. Editura Art

Curent/Gen literar: Roman de dragoste

Invitația la vals este unul dintre cele mai apreciate romane ale literaturii interbelice, iar în cei aproape nouăzeci de ani scurși de la prima sa apariție, în 1936, a fost publicat în zeci de ediții. Drumeș spune povestea de dragoste dintre Tudor și...

Vezi carte
La Medeleni

La Medeleni, 1925

Ionel Teodoreanu

Curent/Gen literar: Realism

La Medeleni, binecunoscuta trilogie a lui Ionel Teodoreanu urmărește viața a trei personaje, Dănuț, Olguța și Monica, pe parcursul copilăriei, adolescenței și până în pragul maturității. Acțiunea se petrece în satul Medeleni din județul Iași, în Iași...

Vezi carte